Comunicare în limba română Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

 Programa şcolară pentru disciplina

 COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

 

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

 

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3418/19.03.2013

 

Bucureşti, 2013

 

Notă de prezentare

Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

  • Notă deprezentare
  • Competenţegenerale
  • Competenţe specifice şi exemple de activităţi deînvăţare
  • Conţinuturi
  • Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

  • Comunicare orală (ascultare, vorbire,interacţiune)
  • Citire/lectură
  • Scriere/redactare
  • Elemente de construcţie acomunicării

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.

Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

 

Competenţe generale

 

  1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

 

  1. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii decomunicare

 

  1. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicarecunoscute

 

  1. Redactarea de mesaje în diverse situaţii decomunicare

 

 

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

  1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicarecunoscute

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar

– selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj

– realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj

– oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”

– aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat

– formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat

– reformularea unor mesaje

– repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat

– observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)

– audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare

– decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate

– utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei unui mesaj audiat

– realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat

– oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba… (în acest fragment de poveste/ în acest text) ?”

– selectarea unor enunţuri simple, scrise, care exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche de enunţuri date

– formularea unor titluri potrivite textului audiat

– executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de joc prezentate de adulţi sau copii

– jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori desenate”, „Ce nu se potriveşte?” etc.

– audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea unor reacţii corespunzătoare

– decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

– audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre istoria scrisului

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate

– selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare subiectului unui text audiat

– formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la

întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat

– alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de variante date

– selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate

–  povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat

– executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de activităţi

– audierea unor scurte emisiuni informative accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se fabrică” etc.)

– audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la acestea

– ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text audiat

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar

– numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat

– oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate

– identificarea personajelor/ personajului unui text audiat

– oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul:

„Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?”

1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat

– identificarea personajelor dintr-un text audiat

– precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un text audiat

– identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

– oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea

– recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior

– indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte

– îndeplinirea unei instrucţiuni simple

– participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului

– formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui mesaj/ text audiat

– identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat

– completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat

– identificarea elementelor dintr-un text audiat care se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textului

– sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate

– asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile desprinse din discuţiile cu colegii

– stabilirea de asemănări/ deosebiri între personajele şi/ sau întâmplările prezentate în povestirile audiate

– jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..” etc.

– formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)

– ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii textului audiat

– relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din textul audiat

– precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.

– recunoaşterea personajelor unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor acestora

– ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu respectarea unor informaţii

– completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat

– intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral

1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar

– indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”

– numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt

– stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte

– punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită

– identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate

– jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se termină/ conţin un anumit sunet

– jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”,

„Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după numărul de silabe” etc.

– numărători melodice însoţite de mişcare

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor

– despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme

– rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau jocuri

– stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor

– identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte

– ordonarea alfabetică a unor cuvinte date

– formarea unor cuvinte din silabe date

– formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie)

– jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”

– despărţirea cuvintelor în silabe

– stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

– schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet


Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

– rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate

– audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător

– discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte

– interpretarea unor cântece care conţin onomatopee

– construirea de rime pornind de la cuvinte date

– identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet

– sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ final, număr de silabe etc.)

– desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat

– schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.

– numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte

– identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc.

– stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte

– dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

– schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis

– punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.

– stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte

– dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

– schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis

– jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari, obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

– participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

– audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii

– participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi

– vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii

– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

– formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral

– jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

– formularea unor întrebări de lămurire în urma audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate sau povestite de adulţi/ copii

– emiterea unor predicţii asupra derulării evenimentelor dintr-un text audiat

– activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de copii sau adulţi

– vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi filme pentru copii şi discutarea lor

– conversaţii pe teme de interes pentru copii

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

– jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

– participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme

povestite/ citite de copii sau adulţi

– conversaţii pe teme de interes pentru copii

– formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral

– vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau a unor filme româneşti/ dublate în limba română pentru copii şi discutarea lor

– aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

 

– rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, în care instrucţiunile sunt oferite verbal

– discuţii pe marginea unor spectacole de teatru pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc.

oferite verbal

– folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor termeni/ expresii din mesajele orale în care contextul nu a oferit sensul noţiunilor

– vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea organizării spaţiului/ standurilor de carte

– participarea la activităţi dedicate unor scriitori, Zilei Mondiale a Cărţii etc.

 

  1. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii decomunicare

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple

–  jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă

– exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate

– formulare de răspunsuri la ghicitori

– participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

– rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior

– reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii

– asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare;

– jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare

– reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare

– utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor scuze etc.

– jocuri de rol

– oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri simple

– formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse teme din sfera de interes a copiilor

– exersarea unor formule de adresare, de solicitare, de mulţumire, adaptate interlocutorului

– relatarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei

– enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale clasei

– formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite de imagini sau folosind cuvinte date

– dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme familiare reale sau imaginate

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare

– alcătuirea unor propoziţii prin care se

formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o rugăminte, un îndemn, un salut etc.

– oferirea unor informaţii despre sine, despre

familie, colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri

– jocuri de rol

– reformularea unor propoziţii prin schimbarea intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul comunicării

– schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea unor detalii ale mesajului transmis

– transformarea/ completarea unor enunţuri după modele date

–  identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare

– formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date

– dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute


Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

– simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite

– jocuri de rol

– repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)

– dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate

– sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.

– exersarea exprimării, clare şi corecte, şi

conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării

– conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale (salutul, prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor, formularea unei cereri, formularea unor întrebări etc.) care pot determina reuşita comunicării

– recitarea unor poezii pe teme familiare

– combinarea unor propoziţii care au legătură între ele, pentru a explora formarea textului

– povestirea unor vise, poveşti etc.

2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte

– formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.

– formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii

– prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie

– discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de comportament

– formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare

– alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi evenimente familiare

– exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute

– identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ poveşti cunoscute

– formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri preferate

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple

– formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi desfăşurate

– repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat

– exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situaţii familiare

– discuţii privind comportamentul personajelor

– evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor

– discuţii de grup, pe subiecte familiare

– completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical, menţinerea timpului verbului

– formularea, completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare

– scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi)

– descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi, jocuri cunoscute

2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic

– dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre animalul preferat, activităţile preferate/ desfăşurate etc.

– povestirea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei, cu folosirea verbelor la timpurile potrivite

– completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul unor discuţii în grup

– construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini

–  dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea de conectori elementari: şi, atunci, însă, deoarece, dacă, atunci etc.

– formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri

–  crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/ o suită de imagini şi după un şir de întrebări

– identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

 

jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă…”, „Dacă aş fi…”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”,

„Continuă povestea” etc.

– realizarea acordului dintre subiect şi predicat, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea terminologiei)

– jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea normelor de adresare civilizată

– prezentarea unor proiecte realizate individual sau în echipă

2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală

– exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate contextului

– dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes

– jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu:

„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”,

„Statuile vorbitoare” etc.

– jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,

„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.

– formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor

– jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”

– povestirea unor experienţe trecute sau prezente

– planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau a unora imaginare

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare

– dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme familiare

– formularea unei opinii personale referitoare la un personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc.

– jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”,

„Pregătim o serbare”, „În vizită” etc.

– concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de interes

– exerciţii de primire sau de oferire a unor complimente

– jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”

– formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum? Ce s-ar fi întâmplat dacă..?)

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare

– participarea la discuţii în perechi/ în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor

activităţii şcolare etc.)

– formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes

–  formularea unor mesaje în care să-şi exprime intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar

– formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui mesaj oral

– utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context

– jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare

– identificarea unor obiecte/ fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup

– realizarea unor postere care să ilustreze reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea, păstrarea ideii)


Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

 

 

– formularea unei opinii referitoare la un personaj/ o întâmplare/ un mod de comportament etc.

– dramatizări

2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare

– combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură

– folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere

– utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate

– iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes

– recunoaşterea unui obiect, prin formularea de

întrebări despre caracteristicile acestuia – joc de tipul „Cutiuţa fermecată”

– conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini

– jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului

– crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii

– poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine

– jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date

– concursuri de ghicitori

– dramatizări ale unor poveşti cunoscute

– improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor

– formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii

– realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti audiate (album cu desene realizate de copil în urma audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise)

– conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini

– jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului, introducerea unor personaje etc.

– alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii

– jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, „Spune după mine” etc.

– crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul adultului şi ilustrate de copii

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine

– crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora

– utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton)

– utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile

– exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii

– interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi

– jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date

– prezentarea unor lucrări personale

– repovestirea unor poveşti citite sau audiate

– concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.

– dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte citite

– participarea la serbări şcolare


  1. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicarecunoscute

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar

– recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)

– asocierea unor litere şi sunete

– observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se

depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii

– citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi” etc.

– jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,

„Domino”, „Bingo”

– punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat

– jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora

– răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi

„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului didactic

3.1.  Citirea  unor  cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– intuirea unor cuvinte însoţite de imagini corespunzătoare

– recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de mână

– realizarea literelor mari de tipar din figuri tangram

– compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte

– marcarea prin colorare, subliniere, decupare, încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate de cadrul didactic sau de elevi

– completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte

– ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte

– citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar sau de mână

– citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână

– marcarea cuvintelor care se repetă într-un text

– citirea unor cărţi de grup (Big-books)

– citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi propoziţii

– realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând cuvinte decupate din ziare şi reviste

– jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)

– citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.

– citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)

– identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text

– auto-corectarea greşelilor de citire atunci când cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens

– adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)

– exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi

– citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din

iniţiativa copilului

– căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă

– jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri


 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea

adormită?”

– lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate

– prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini

– „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini)

– citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)

– audierea unui fragment dintr-o poveste şi

selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;

– continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic sau al colegilor

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit

– citirea unor „cuvinte cheie”

– recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat

– formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit

– asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite

– citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt

– ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite

– analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte

– identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor fragmente de text

– stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse dintr-un text citit

– discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare

– formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit

– identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit

– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit

– formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit

– aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat

– emiterea unor predicţii asupra firului narativ al textului citit

– identificarea unor informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare

etc.)

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată,

din universul familiar

– identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, H – spital, I – informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

– sortarea unor semne, simboluri grafice identice

–  „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului ilustrat

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple

– recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, P- parcare, I – informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

– punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale/ scrise indicate

– plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe care transmit mesaje (reguli de conduită, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.)

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute

– asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/ desene/ gesturi

– decodarea unor informaţii din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru copii etc.

– parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul unor simboluri convenţionale sau inventate („In căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

– punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate

– codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.

– realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din mediul apropiat

– exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri

– exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii, scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri

transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date/ proprii

3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea

– observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.

– răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini- bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.

– observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate 

Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.

– observarea amplasării imaginilor în raport cu textul

– audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor

– jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagistic

– citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe)

– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor poveşti, povestiri etc.

– memorare unor poezii şi ghicitori din proprie iniţiativă

– confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare (individual şi în grup); realizarea „Abecedarului clasei”, folosind planşe de colorat

– exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a

finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce tare, un fragment

– activităţi în biblioteca şcolii

– completarea unui jurnal de lectură al clasei, folosind desene şi enunţuri scurte

– amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă

– completarea unor grafice, panouri cu titluri, personaje ale textelor citite

– observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini

– observarea şi stabilirea unor asemănări şi

diferenţe între suporturi de lectură variate (carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text, carte electronică etc.)

– jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

– citirea unor reviste pentru copii

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie înregistrate titlul şi personajele din basmele/ poveştile/ povestirile citite sau transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.

– realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală sau comună (album cu desene realizate de elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer)

– prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite individual sau în grup

– memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi ghicitori

– autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche

– realizarea unor minicărţi pe teme de interes comun sau personal

– amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă

– completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/ personaje ale textelor citite de elevi

– recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri colegilor

– citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi

– repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente şi informaţii

– vizite la muzee şi case memoriale


  1. Redactarea de mesaje în diverse situaţii decomunicare

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate

– exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele

– coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii

– modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.

– poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp

– orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.

– exersarea poziţiei corecte la scris

– utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris

– jocuri de tip labirint

– observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi

– construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

– scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc.

– decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc.

– scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm

4.1. Scrierea literelor de mână

– exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii

– modelarea din plastilină a contururilor unor litere; decorarea literelor de mână şi de tipar;

– trasarea în duct continuu a literelor de mână (începând prin unirea punctelor care le compun)

– executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari

– scrierea literelor de mână, folosind diverse instrumente de scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, foaie liniată, tablă etc.)

– copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte

– completarea după model, cu litere de mână, a unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, felicitări, scurte scrisori

– exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte

– scrierea după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;

– selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a

obţine cuvinte

– realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări etc.

– realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele

4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii

– autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model

– copierea unor texte scurte, exersând încadrarea

în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte

– transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute

– transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activităţi individuale sau comune

– scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II,

dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte

– realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe teme familiare, după modele date

– realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic

 

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

– realizarea unor lucrări plastice, decorative

(folosind linia şi punctul), utilizând instrumente diferite

– realizarea unor desene cu litere personificate

 

 

4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare

– confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.

(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 Martie”)

– decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice

– „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului

4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având suport vizual

– adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în enunţuri eliptice

– ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia

– scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul computerului

– confecţionarea unor etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică

– organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin

desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui proiect

– personalizarea unor modele predefinite de invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare către Moş Crăciun)

– jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise

4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe

– folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie)

– plasarea semnelor de punctuaţie într-un text

– scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor

– confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor corespunzătoare folosind diverse instrumente (stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)

– confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică

– marcarea prin chenare sugestive/ elemente grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje, anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune în evidenţă

– formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/ care prezintă interes

– compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări

– scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să…”,

„Visul meu este să…”), rime, poveşti etc. pe propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un spaţiu special amenajat (de ex.: Colţul de creaţie)

– activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte


Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

 

 

– confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti, legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii

– realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei

– jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise

– crearea şi completarea unor rebusuri

4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale

– „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)

– exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu:

„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e primăvara?”

– etichetarea originală a unor obiecte personale

– confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje neconvenţionale

– organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat

„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri)

– organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”

– crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)

– crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri

– completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de cadrul didactic

– scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte (propoziţii) şi simboluri/ desene

– redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti, jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi exprime bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc.

– realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii la evenimente personale ori ale clasei, documente cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.)

– confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje convenţionale şi neconvenţionale

– prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune

4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

– organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor, păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)

– completarea unui jurnal personal sau al clasei, folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte

– crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o temă propusă

– ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor personale

– realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe)

– redactarea unor idei despre o melodie ascultată

– realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte, formă şi culoare


 

CONŢINUTURI

 

Domenii

CP

CLASA I

CLASA a II-a

Comunicare orală (ascultare, vorbire,

interacţiune)

Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte

Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate

Dialogul

Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală

 

 

 

 

Forme ale discursului oral

Povestirea după imagini

Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere

 

 

Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate

Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative

Dialogul

Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul social şi natural apropiat, igiena personală

 

Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii

 

 

Forme ale discursului oral Povestirea unor întâmplări trăite Repovestirea unor întâmplări auzite

Descrierea unui obiect/ a unei persoane

Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o părere/ o opinie/ o solicitare

Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul

Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu Intonarea propoziţiilor exclamative

Dialogul

Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacol

Reguli de vorbire eficientă:  elemente  de politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)

Forme ale discursului oral

Povestirea unor întâmplări trăite sau observate Repovestirea unor întâmplări citite

Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei persoane

Reguli ale discursului oral

Pronunţie clară şi corectă

Acord de număr şi gen, fără terminologie Intonaţie adecvată

Citire/ lectură

Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii

 

Literele mici şi mari de tipar

Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.

Cartea

Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină

Literele mici şi mari de tipar şi de mână Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Alfabetul limbii române

Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice

Cartea

Cuprinsul unei cărţi

 

 

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

Alfabetul limbii române

Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte

 

 

Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte

Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv

Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv

(introduse progresiv)

Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie)

Citirea propoziţiilor/ enunţurilor

Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, introduse progresiv)

Aşezarea textului în pagină Titlu. Autor. Alineate

Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Textul (de maxim 120 de cuvinte) Titlu. Autor. Alineate

Aşezarea textului în pagină Textul literar

Textul narativ

Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală Textul liric

Poezii despre universul copilăriei Textul nonliterar/ informativ

Scriere/ redactare

Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar

Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scrierea funcţională folosind desene, simboluri

Felicitarea Biletul

Alfabetul limbii române

Literele mici şi mari de mână

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

Ortografia

Scrierea ortografică a cuvintelor

Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului

Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

 

Punctuaţia

Punctul

Semnul întrebării Linia de dialog

Organizarea textului scris

Scrierea caligrafică pe liniatură tip I Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor

 

 

Scrierea funcţională

Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Biletul

Invitaţia. Felicitarea

Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)

Alfabetul limbii române

Literele mici şi mari de mână

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

Ortografia

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii

oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie),

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â

sau î, x

Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o, dintr-un/ dintr-o, sau/ s-au, sa/ s-a

Punctuaţia

Semnul exclamării

Virgula (în vocativ şi enumerare) Două puncte

Organizarea textului scris

Scrierea pe liniatură tip II şi dictando Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte

Scrierea funcţională

Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)

Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare Felicitarea

Afişul


 

 

Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), pornind de la experienţe trăite

Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) sau a unui şir de întrebări

Cartea, ziarul sau revista clasei

Elemente de construcţie a comunicării

Vocabular Cuvântul

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

 

Fonetică

Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

Vocabular

Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvinte cu sens asemănător

Cuvinte cu sens opus

Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

Fonetică

Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor (fără denumire)

Silaba Cuvântul

Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără cunoaşterea regulilor

Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

Vocabular Cuvântul

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

Fonetică

Sunetele limbii române. Vocale şi consoane Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

 

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline.

Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

 

Strategii didactice

Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului.

În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.

Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.

O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.

Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.

 

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

TEMA: Jucării

 

Ce urmărim?

– competenţe specifice –

Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în

limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare

Comunicare în limba română

1.1.

ü selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”

ü realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?”

ü aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea global

ü formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au plecat?”

ü repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată

1.2.

ü numirea personajelor din poveste

ü oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum arătau

ü jucăriile lui Petrişor?”, „Care sunt jucăriile tale preferate?”, „Cum le îngrijeşti?”

1.3.

ü indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în propoziţia Jucăriile au fugit.

ü numărarea cuvintelor dintr-un enunţ

ü punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.

ü despărţirea cuvintelor în silabe

ü indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării, minge)

ü indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)

ü sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:

„Încep cu sunetul j” (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc etc.)

ü colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)

1.4.

ü audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii

ü participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

2.1.

ü jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la început” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)

ü reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)

ü ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:

„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”

2.2.

ü prezentarea jucăriei preferate

1.1.

ü repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate

1.2.

ü participarea la jocuri de grup

3.1.

ü punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile

potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot

3.2.

ü lectură după una sau mai multe ilustraţii

3.3.

ü punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

 

3.4.

ü observarea unor pliante despre jucării

ü observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)

4.1.

ü decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton

ü construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

ü trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)

ü colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4

4.3.

ü etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală

ü realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor”)

ü completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul săptămânii)

2.4.

ü crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea

va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii

Matematică şi explorarea mediului

1.1.

ü numărarea jucăriilor şi distribuirea lor

ü construirea unor mulţimi din jucării

1.2.

ü compararea mulţimilor de jucării

2.2.

ü construcţii cu ajutorul figurilor geometrice

ü confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere

ü jocuri de construcţii cu cuburi

2.1.

ü jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere

1.6.

ü jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două

jucării mai mult decât are colegul tău.”

3.1.

ü crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării

ü recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/ lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)

ü utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet

4.2.

ü jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă…”

5.1.

ü organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării

ü gruparea jucăriilor după un anumit criteriu

5.2.

ü jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 15 unităţi în concentrul

031

6.1.

ü ordonarea   jucăriilor   după   înălţime;   comparări   succesive   şi   exprimarea

rezultatului

6.3.

ü joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării”

Arte vizuale şi abilităţi practice

1.3.

ü vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea

jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis

2.1.

ü enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate

2.3.

ü realizarea unor construcţii libere, spontane

ü realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie

ü confecţionarea unor jocuri şi jucării simple

Muzică şi mişcare

2.1; 2.2.

ü însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării” –

www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/ cutia-cujucarii-melodii-gradinita)

 

Scroll to Top
Copy link