Poezie ,, Copilărie”

Copilărie…..
Cuvânt ce curge dintr-o pană de ,,poet’’
Pe un chip de înger, suav şi inocent.
Pe mare-albastră, pe o floare şi pe stea.
Cântec de leagăn ce adoarme vântul,
Furtuna aprigă, focul şi chiar pământul.
Culori magice ce picură din curcubeu
Prin zborul înalt al unui mândru zmeu.
Vise, zâne de rouă şi fluturi de mister
Înşirate de noapte într-un tainic colier.
Jocul hoinar, desculţ pe uliţa prăfuită,
Păpuşa ce zâmbeşte din oglinda vrăjită.
Litere şi cifre, scântei de aurită toamnă,
Învăţătoarea, generoasa noastră doamnă.
Plânsul şi frica îmbrăţişate de mamă,
Ochii şi zâmbetul bunicii puse în ramă.

Copilărie…. poezie scăldată-n univers
Rămâi totdeauna primul nostru vers!