Toți copiii sunt dispuși în formație pe un șir, ținându-se unul de celălalt de mijloc, ei sunt „bobocii”. Cel din capătul șirului reprezintă „gâscanul”. Într-un colț al sălii se desenează un cerc
în care stă un copil, „vulpoiul”.
La comanda de începere a jocului „bobocii” înaintează spre „vulpoi”, recitând :
”Scăldați-vă, scăldați-vă, „bobocilor!”
„Vulpoiul” nu este acasă, S-a dus la pădure,
Să aducă aripi pentru jupâneasa vulpe.”
Când ajung în dreptul cercului unde stă „vulpoiul”, „gâscanul” strigă:
„Bună ziua, vulpoiule !”.
Acesta, răspunde: „Multumesc, cumetre!. Cum este vremea?”
Gâscanul” spune: „Vremea este frumoasă!”.
Vulpoiul adaugă: „Vremea este frumoasă pentru mine, dar nu și pentru bobocii tăi”, apoi, aleargă să prindă un „boboc”.
Copiii aleargă prin sală ca să nu fie prinși. Cel prins este adus în cerc și jocul continuă până când jumatate din „boboci” sunt prinși. Jocul se încheie cu o tracțiune de brațe, efectuată peste o linie de demarcație.
Pintilie Nicoleta
Profesor învățământ preșcolar la Grădinița cu Program Prelungit „Norocel„ Negrești, județul Vaslui