Jocuri didactice creative pentru ciclul primar

Fabrica de poveşti
Sarcina didacticǎ: crearea unei poveşti pornind de la cuvinte date.
Desfǎşurarea jocului: Animatorul pregǎteşte o pǎlǎrie conţinând bucǎţele de hârtie pe care este scris câte un cuvânt (legat, mai mult sau mai puţin, de subiectul respectiv).
Unul dintre participanţi extrage un cuvânt la întâmplare şi începe fraza cu ,,a fost odatǎ… ’’ şi utilizeazǎ cuvântul extras. Pe rând, fiecare dintre participanţi extrage un cuvânt şi completeazǎ povestea cu ajutorul câtorva fraze, folosind şi cuvântul extras. Ultimul participant încheie povestea cu ,, morala ’’ urmatǎ de o formulǎ care sǎ conţinǎ ultimul cuvânt extras din pǎlǎrie.

Povestiri din cuvinte fantastice
Este binecunoscutǎ plǎcerea copiilor de a decupa imagini din ziare, cǎrţi, reviste etc. Le place sǎ taie cuvintele, sǎ le dividǎ, apoi sǎ le reuneascǎ dupǎ criterii cu totul fantaziste. Ana şi Mircea Petean au numit ,, foarţisme ’’ cuvintele create de copii prin mixajul culorilor:
maro+galben =galbastru
frez+oranj=franj
Jocul devine extraordinar prin împerecherea denumirilor de animale, pentru a obține altele noi:
gǎinǎ+inorog= gǎinoirog
cǎmilǎ+mistreţ = cǎmilostreţ
Aceastǎ plǎcere a copiilor de a inventa cuvintele a condus la realizarea unui joc care sǎ stimuleze crearea unor cuvinte noi, care sǎ facǎ cuvintele productive în sens fantastic:
Sarcina didacticǎ: compunerea unor poveşti cu ajutorul cuvintelor nou formate.
Desfǎşurarea jocului: Învǎţǎtorul scrie pe tablǎ câteva exemple de cuvinte compuse, numindu-le cuvinte fantastice (struţocǎmilǎ, pisicâine) sau cuvinte obţinute prin adǎugarea unui prefix neaşteptat (triochi, trimbrelǎ, maxicuverturǎ, microhipopotam, antimbrelǎ). Le cere elevilor sǎ creeze astfel de cuvinte fantastice şi sǎ gǎseascǎ anumite utilizǎri ale obiectelor sau fiinţelor fantastice obţinute. Pentru a le uşura sarcina învǎţǎtorul le va cere elevilor sǎ creeze mai întâi un cuvânt fantastic cu ajutorul unui prefix dat şi sǎ alcǎtuiascǎ apoi o poveste cu acest cuvânt. Apoi le va spune sǎ-şi aleagǎ singuri prefixul cu ajutorul cǎruia vor forma un cuvânt care va sta la baza poveştii. De asemenea, învǎţǎtorul poate scrie pe tablǎ douǎ liste: prima cu prefixe şi a doua cu cuvinte. Le va cere elevilor sǎ combine câte un prefix şi câte un substantiv prin tragere la sorţi.
Va câştiga elevul care va crea cea mai interesantǎ poveste cu ajutorul cuvântului nou format.
Dascǎlul poate complica jocul, îndemnându-i pe elevi sǎ introducǎ în poveste mai multe cuvinte fantastice care vor conduce la mai multe pretexte pentru o naraţiune din ce în ce mai complexǎ.

Roata emoţiilor exprimate
Dintr-un carton se realizează o roată împărţită în 5 părţi egale pe care sunt desenate cele 5 emoţii de baza (imagini cu feţe): mânia, tristeţea, bucuria, teama, surpriza.
Această roată va fi utilizată într-un joc în care cineva va învârti roata şi când se opreşte la o emoţie, elevul va identifica, va explica emoţia şi va descrie un moment din viaţa lui, în care s-a simţit în acel fel. În cazul în care roata se va opri tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile.
Se distribuie apoi câte o pungă mică de hârtie şi 5 fâşii de hârtie fiecarui elev.Se explică eleviilor că uneori avem sentimente, în anumite situaţii pe care nu le spunem nimanui, le ascundem ca într-o pungă de hârtie şi nu lăsăm pe nimeni să vadă ce e în ea. Elevii se vor gândi la o situaţie în care au procedat aşa: vor aşterne pe hârtie şi o vor introduce în pungă.
Elevii vor da exemple de emoţii pe care au tendinţa să le ţina pentru ei şi exemple de emoţii pe care le pot împărtăşi şi celorlalţi. Astfel vor învăţa să înţeleagă şi să respecte emoţiile celorlalţi.

Şarade geografice
Acestea contribuie la dezvoltarea imaginaţiei şi a spiritului creator şi pot fi:
–    sub forma unor desene sau forme ciudate care necesită lămurirea unor reguli;
–   şarade care cer înlocuirea unor cuvinte din expunerea învăţătorului prin denumiri geografice.
Exemplu:
– oraş format din ,,de doua ori caz“ (Bicaz);
– oraş format dintr-un ,,conifer“ bogat în aur (Brad);
– oraş ce are nume de fată (Constanta).

Design vestimentar
Copiii răsfoiesc câteva reviste. Decupează poze cu oameni care consideră că arată bine (celebrităţi, modele, politicieni etc.), încercând să aleagă poze cam de aceeaşi dimensiune, apoi să taie din fiecare poză capul, bustul şi picioarele şi să folosească bucăţile pentru a mixa şi asorta diferite frizuri, bluze şi pantaloni / fuste. Pot amesteca fetele cu băieţii pentru a le combina şi mai mult. Aceste imagini pot fi folosite când doresc să se îmbrace mai neobişnuit.

Descoperă forme noi!
Activitatea se desfăşoară individual, apoi în echipă. Pe o coală A4 sunt desenate linii de diferite tipuri, la întâmplare. Fiecare participant primeşte o astfel de foaie, având sarcina de a completa liniile trasate, astfel încât să obţină obiecte diferite.
Sarcini: pornind de la liniile trasate, desenează obiecte fără a stabili o legătură între acestea, încercând să deseneze ceva la care altcineva nu s-ar gândi.
Recomandări:
-înainte de a desena, privesc timp de 5 minute liniile trasate şi încercă să-și imagineze obiectele pe care le-ar putea desena pornind de la aceste semne. Pot aşeza foaia în ce poziţie doresc.
-aleg în cadrul fiecărei echipe câte un obiect din cele desenate de membrii grupului pentru fiecare semn dat. Decupează aceste obiecte şi le pun într-un plic. Obiectele din plic vor fi grupate în funcţie de semnul dat şi lipite pe o coală A2, realizându-se o lucrare de grup.

Ştiri importante
Fiecare copil îşi va imagina că este contemporan cu evenimentele petrecute în lecție şi, în calitate de reporter la un ziar local, va scrie un articol relatând evenimentele principale. Fiecare articol trebuie să aibă un titlu format din 3 cuvinte şi 1-2 imagini de la faţa locului, desenate de copil. Scopul: să înveţe copiii să rezume lecţia şi să-şi amintească aspectele importante din lecție.

Bibliografie:
Barbu, H. Popescu, E. Şerban, F. (1993), Activităţi de joc şi recreativ-distractive, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Morar, M. (2003), Valorificarea laturilor formative ale jocului didactic în cadrul orelor de limba română , Revista “Învăţământ primar”, Editura Miniped, Bucureşti;
Petean, A. Petean, M. (1996) Ocolul lumii în 50 de jocuri creative , Editura Dacia, Cluj- Napoca.

Micu Maria

Micu Maria

Profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Nr. 2 Sebeș, cu o vechime de 22 de ani și gradul didactic I

Scroll to Top
Scroll to Top
  • 16 Facebook
  • Email
  • Imprimă
  • Copiază legătura
Copy link