Jocul ,,Grădina cu flori”
Sarcina didactică: formarea capacităţii copiilor de a observa şi compara culoarea bulinei cu cea a florilor culese.
Reguluile jocului : copiii trebuie să recunoască şi să denumească corect culorile : galben, portocaliu, albastru, mov, alb. Să observe şi să compare culoarea bulinei din piept cu cea a florilor culese ;
Material didactic :
– o machetă cu flori confecţionate din hartie, de diferite culori : galben, portocaliu, albastru, mov, alb ;
-ecusoane reprezentând o floare în aceleaşi culori cu florile.
Desfăşurarea jocului:
La joc participă 8-10 copii. Copiii vor sta pe scăunele în semicerc. Într-un colţ al grupei va fi ,, grădina cu flori” (o machetă cu flori diferite ). În faţa semicercului, într-un plic mare se vor găsi ecusoanele colorate. Conducătorul jocului cheamă, pe rând câte un copil. Acesta îşi alege din plic un ecuson de o anumită culoare şi-l prinde în piept, apoi merge în ,,gradină’’şi va culege toate florile care au aceeaşi culoare cu cea din piept. După aceia vine la locul său, verbalizează acţiunea ,,Eu am cules din gradină florile de culoarea albă, deoarece ecusonul meu are culoarea albă.’’
Jocul continuă până ce se epuizează toate ecusoanele şi toate florile. Apoi, copiii pun florile şi bulinele la loc şi jocul se poate repeta cu alţi copii din grupă.
Jocul „Gustă şi ghiceşte ”
Sarcina didactică: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă;
Regulile jocului: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă, tăiate, să le descrie şi să ghicească denumirea acestora.
Material didactic: legume şi fructe de toamnă (observate în activităţile anteriore ).
Desfaşurarea jocului:
Coşuleţul cu fructe şi legume, tăiate şi amestecate, trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/ Spune-mi cum se chemă oare?”. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor , va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat / Spune-mi te rog ce-am gustat?”.
Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite.
Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol.
Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.
Variante: Copilul gustă, descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.
Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare, aşezând imaginile la grupa din care face parte (grupa fructelor , legumelor).
Un deosebit aport îl au jocurile didactice în educarea calităţilor memoriei. De exemplu jocurile „Ce lipseşte din imagine” sau „Ghiceşte ce lipseşte”, solicită copiii să reţina felul obiectelor şi aşezarea lor, ceea ce implicit, duce la dezvoltarea memoriei voluntare.
Jocul „Ce lipseşte din imagine”
Sarcina didactică : analiza unei imagini, pentru a sesiza ce element lipseşte , numirea acestuia ,exprimarea corectă în propoziţii.
Regulile jocului: Copilul chemat la masa educatoarei alege o imagine de pe flanelograf, o analizează, obsearvă ceea ce-i lipseşte , o numeşte. Alt copil caută partea din imagine care lipseşte şi o lipeşte la locul potrivit.
Material didactic: Imagini ale unor obiecte sau fiinţe foarte bine cunoscute de copii : animale , plante, piese de mobilier, obiecte de îmbrăcăminte etc. din care lipsesc unele elemente.
Desfăşurarea jocului:
În faţa copiilor , pe flanelograf, sunt ilustraţiile, iar pe o masă sunt puse părţile componente ce lipsesc din imaginile respective. Fiecare ilustraţie trebuie să cuprindă o singură imagine din care lipsesc una sau mai multe părţi, care ar trbui să se interpreteze organic în imagine ( Părţile care lipsesc din imagine nu trebuie să fie accesorii, încat acestea pot lipsi fără a ştirbi integritatea imaginii.).
Părţile componente care lipsesc se găsesc într-un coşuleţ, pe masă. Ei trebuie să sesizeze ce parte din imagine lipseşte, să o denumească, s-o găsească în coşuleţ şi să o pună la locul potrivit.
Mai întâi, conducătorul jocului va numi un copil care să dea raspunsul, apoi vor răspunde cei care se anunţă singuri. Se are în vedere ca la fiecare imagine să fie numit alt copil, iar imaginea aceasta nu se va mai folosi.
Alta variantă : Un copil este chemat la masa educatoarei ; el alege o imagine, spune ce parte lipseşte şi o numeşte. Un alt copil caută în coşuleţ partea componentă şi, fără să o denumească, o va lipi la locul potrivit .Dacă un copil nu va putea preciza ce a fost omis, i se va prezenta o imagine completă. Se pot folosi urmatoarele imagini : o floare careia îi lipsesc doua-trei petale sau o frunză ; o casuţă careia îi lipsesc geamurile sau hornul sau uşa ; un fluturaş fără antene sau fară cap etc.
Evaluare : Dupa ce toate imaginile de pe flanelograf au fost completate cu parţile componente, conducatorul jocului va cere copiilor să le privesca cu atenţie deoarece va face unele modificări. La un semnal, copiii vor închide ochii, iar conducătorul jocului va ascunde o parte componentă (sau o va inversa cu o alta, de la altă imagine). Când copiii vor deschide ochii, ei trebuie să sesizeze schimbările facute. Acest lucru se poate repeta dacă este nevoie.

Perțea Mirela
Profesor învățământ preșcolar la Grădinița cu Program Prelungit ,,Bobocei din Micro III”, Buzău;
Distribuie pe: