Rolul predării creative în optimizarea învățării în învățământul preșcolar

     Pe diferite trepte ale preșcolarității , predarea desemnează procesul prin intrermediul căruia cadrul didactic realizează transmiterea unui ansamblu închegat de cunoștințe , în virtutea ascendentului pe care îl deține în raport cu elevii sub aspectul specializării sale , al experienței de viață și profesionale . La preșcolari vorbim însă despre un proces de educație , nu de învățare ( Emil Păun )
        Se înțelege că toate aceste diferențe se regăsesc între cei doi parteneri generici ai relației educaționale din mediul preșcolar (educatoare – copilul preșcolar). Sarcinile de învățare sunt mai puțin direcționate din punct de vedere al specializării și mult mai bine orientate în privința dezvoltării unor experiențe de viață autentice .
În zilele noastre rolul inteligenței crește tot mai mult de aceea obiectivele majore ale educației ne obligă să concepem pregătirea și educarea copiilor pentru școală și viață la cei mai înalți parametri de dezvoltare intelectuală și comportamentală .Generația actuală trebuie să aibă însușiri definitorii : inventivitate , inițiativă și spirit de inovație , pe scurt creativitate .
      Din aceste cauze poziția pe care o deține educatorul preșcolar este puțin centristă , acesta apărând ca un partener de joc matur care cunoaște toate detaliile jocului și regulile care trebuie respectate . În grădiniță nu se predau lecții , ci se organizează activități : adevărate ocazii de învățare situațională .
      Forța și eficiența actului didactic depinde de capacitatea educatoarei de a reproduce o situație de viață pe care copilul să o găsească interesantă , atrăgătoare .
Activitatea educatorului nu este doar o activitate de predare ci este , o continuă provocare a copilului la acțiune .
     Intervențiile educatoarei sunt scurte , precise , direcționale calme , blânde , îngăduitoare ( sub aspectul climatului afectiv –emoțional pe care îl induc )
Grădinița contribuie tot mai mult la modelarea personalităţii şi la cultivarea trăsăturilor ei. În întreaga operă de formare a omului nou, a personalităţii sale , un rol important , uneori chiar decisiv, îl au anii de grădiniță. Grădiniței îi revine sarcina de a forma școlari pregătiți .        Educatoarea trebuie să fie preocupată în permanenţă de perfecţionarea metodelor şi procedeelor de predare –învăţare, a stilului de muncă în general, pentru optimizare a procesului instructiv – educativ. Cadrul didactic trebuie să fie animat de o puternică receptivitate faţă de tot ce este nou şi important în specialitatea sa şi în pedagogie, iar în practică să dovedească un efort continuu spre autodepăşire, pentru a face faţă sarcinilor pe care le ridică învăţământul. Crearea unui climat care antrenează gândirea și dezvoltă atitudinea creativă la copii este condiția esențială pentru desfășurarea unui program complex care să îi pregătească pentru viața socială tot mai solicitantă în care se vor integra.  Pentru o proiectare adecvată este necesară atât disponibilitatea educatoarei de a încerca o nouă abordare a demersului didactic , dar și adaptarea și aplicarea unor tehnici moderne care corespund scopului propus , cu condiția să se respecte etapele specifice de lucru , iar obiectivele propuse de educatoare să fie în acord cu posibilitățile și interesul copiilor .Inovația didactică a adus în atenția cadrelor didactice termeni și atitudini noi necesare în procesul instructiv –educativ . Integrarea este unul dintre acești termeni , este o manieră de organizare similară cu interdisciplinaritatea , în sensul că obiectivele învățării au ca referință nu doar o categorie de activitate .
       Utilizarea metodelor interactive de predare –învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv -educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ – formativă asupra personalităţii preșcolarului.
Activităţile de educare a limbajului reprezintă domeniul cel mai important pentru formarea şi dezvoltarea copilului pe tot parcursul vieţii.
         Educarea limbajului stă la baza tuturor activitaților din gradinită. Acest tip de activitate este foarte important deoarece se știe că în perioada preșcolarității , copilul asimilează cel mai mare număr de cuvinte își dezvoltă creativitatea , imaginația. Jocurile didactice facilitează dezvoltarea limbajului, fixează și activează vocabularul copiilor, creativitatea , nevoia de a asimila cunoștințele.
      Formarea și rolul predării creative în optimizarea învățării în învățământul preșcolar , despre modalitățile prin care îi putem ajuta pe cei mici să interactioneze mai ușor cu ceilalti, cum sa prevenim aparitia problemelor emoționale și de comportament.
Prin activitățile pe care le desfășor vreau să evidențiez rolul predării creative , de a intra în lumea poveștilor , basmelor , jocurilor și influenta acestora în dezvoltarea creativă și comportamentală a preșcolarilor.
       Consider că prin educația limbajului copiilor preșcolari, contribuim la formarea modului specific de exprimare a gândurilor și sentimentelor acestora, la formarea lor din punct de vedere intelectual, moral , creativ.
       Pentru eficientizarea unei lecții de predare trebuie alese și utilizate metode active , centrate pe copilui preșcolar , preocuparea cadrului didactic de a forma deprinderi de activitate independenta dar și colective. Crearea motivației este realizată prin captarea atenției copiilor preșcolari în inducerea noului conținut al învățării , prezentarea obiectivelor pe întelesul preșcolarilor . Cadrul didactic trebuie să creeze o situație de învățare adecvată pentru a avea o predare creativă și o finalitate a procesului instructiv – educativ eficient . O activitate de predare creativă în care reușești să acaparezi preșcolarii prin metode activ- participative eficiente adaptate nivelului de cunoștințe al grupei de preșcolari duce la însușirea cunoștințelor , formarea abilităților copiilor preșcolari . Odată însușită informația o să realizăm și o evaluare eficientă a procesului instructiv – educativ .

BIBLOGRAFIE MINIMALĂ – ÎNVĂŢĂMÂNT PREȘCOLAR

1. Adina, Glova, Cătălin, Glova, Introducere în pedagogia preşcolară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
2. Allport, G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;
3. Balint, Mihail, Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar, Cluj-Napoca, Ed. Syllabus-Didactica limbii şi literaturii române, 2008;
4. Boncu, Ş., Dafinoiu I., Psihologie socială şi clinică, Ed. Polirom, 2014;
5. Botiş Adina, Loredana Mihalca, Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar, 2007;
6. Botiş Adina, Mihalca L. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţii, cu vârsta până la 7 ani, Buzău, Ed. Alpha MDM, 2007;
7. Catrinel A. Ştefan, Kallay Eva, Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari. Ghid practic pentru părinţi;
8. Chateau, J. Jocul şi psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, Bucureşti, 1979;
9. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa, Psihologia şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2008;
10. Creţu T., Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi, 2016;
11. Dogaru, Zoe, Jocuri didactice pentru educarea limbajului, 3-7 ani, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003;
12. Dumitrana, Magdalena, Dezvoltarea psihică umană, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2000;
13. Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol.I Comunicarea orală, Ed. Compania, Bucureşti, 1999;
14. Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol.II Comunicarea scrisă, Ed. Compania, Bucureşti, 2001;
15. Graţiela Sion, Psihologia vârstelor, Ed. Fundaţia România de mâine, 2003;
16. Ioan Ovidiu Pănişoară, Marin Manolescu, Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Ed. Polirom, 2019;

Picture of Candel Anca

Candel Anca

Profesor învățământ preșcolar la Școala Gimnazială ,, Sf.Andrei ” Slobozia, Ialomița;

Scroll to Top
Scroll to Top
  • 0 Facebook
  • Email
  • Imprimă
  • Copiază legătura
Copy link