Muzică și mișcare clasele a III-a și a IV-a

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 / 02.12.2014 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară

pentru disciplina

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

CLASELE a III-a – a IV-a

Bucureşti, 2014

Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a – a IV-a din învăţământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră /săptămână.

Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Muzica joacă un rol important în viaţa oamenilor. Aproape că nu există om care să nu agreeze muzica, care să nu asculte zilnic, voit sau involuntar, muzică.

La vârsta de mic şcolar, activităţile muzicale formează impresii, trezesc interesul pentru muzică, contribuie la formarea gustului muzical şi stimulează simţul estetic, imaginaţia şi creativitatea, dezvoltând auzul muzical al copiilor, simţul ritmic şi memoria muzicală. Mişcarea armonioasă ce izvorăşte din ritmul cântecelor pentru copii, favorizează dezvoltarea unei culturi a mişcării. La această vârstă, cântarea este în strânsă legătură cu mişcarea, cele două dezvoltându-se prin efectul reciproc. Disciplina Muzică şi mişcare dezvoltă sensibilitatea, siguranţa de sine, autodisciplina, concentrarea şi relaţionarea pozitivă cu ceilalţi.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

  • Notă de prezentare
  • Competenţe generale
  • Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
  • Conţinuturi
  • Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale celor două domenii integrate, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

  • Cântare vocală
  • Cântare instrumentală
  • Elemente de limbaj muzical
  • Mişcare pe muzică

Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Disciplina Muzică şi mişcare îşi păstrează caracterul de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele:

  • învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere;
  • contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate;
  • abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor;
  • asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi a dezvoltării intelectuale.

Asocierea muzicii şi a mişcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos:

  • Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.
  • Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
  • Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.

După ce în primii trei ani (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a), disciplina Muzică şi mişcare a vizat un parcurs educativ specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale, în clasele a treia şi a patra se intră treptat în etapa notaţiei muzicale, cu elemente de notaţie a înălţimilor, apoi şi ale duratelor, urmărindu-se conştientizarea utilizării anumitor parametri sonori.

Construcţia în spirală a programei permite, pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin cânt şi prin dans, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

Elementele de conţinut marcate prin asterisc (*) şi corp de literă italic constituie recomandări pentru cadrul didactic, pe care le poate utiliza în timpul aflat la dispoziţia sa, din bugetul total de timp alocat disciplinei.

Competenţe generale

  1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
  2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
  3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

    1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile din patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferenţe

  • audierea unor piese muzicale de mici dimensiuni, cu observarea unor diferenţieri de expresivitate, tempo (lent/rapid), aspecte dinamice şi timbrale
  • vizionarea unor spectacole, fragmente de concerte (în sala de spectacol sau pe internet), de exemplu, Prokofiev – Petrică şi lupul
  • vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu, Disney – Fantasia 1940 – Simfonia a şasea, Pastorala, de Beethoven)
    1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile din patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferenţe de natură muzicală şi de mişcare corporală/scenică
      • audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale
      • vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi)
      • vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet)
      • exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate

1.2. Sesizarea diferenţelor de înălţime şi durată între sunete, în audiţia unor fragmente muzicale

  • audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea direcţiei înălţimilor
  • audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea diferenţelor între durate
    1. Corelarea înălţimilor de sunete şi a valorilor de note şi pauze cu notaţia muzicală
      • audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze
      • exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii
      • exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime)
      • jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
      • jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)

1.3. Corelarea înalţimilor de note cu notaţia muzicală

  • audiţie şi învăţare a cântecului notelor („Do, e-o doamnă prea frumoasă”)
  • exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de sol, înălţimi de note de la do1 la do2
  • jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise
    1. Sesizarea în cadrul cântecelor, a unor elemente de formă (repetiţie/ schimbare, alternanţă strofă/refren)
      • exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor
      • jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece
    1. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mişcare şi a acompaniamentului instrumental

  • interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale – a aplauzelor ritmice, a bătutului din picior
  • jocuri interpretative muzicale – dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/ acompaniament, ritmul melodiei/măsură)
  • acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie corporală
    1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, însoţită de elemente de mişcare cu diferenţieri expresive
      • interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive
      • jocuri interpretative muzicale – dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
      • acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală
      • realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete

2.2. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor în însuşirea unor cântece

  • exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute
  • jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă
  • joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor

2.2. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor şi valorilor ritmice ale notelor şi pauzelor pentru însuşirea unor cântece

  • exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
  • exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
    1. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale

  • jocuri de mimare a unor atitudini corespunzătoare expresivităţii fragmentului muzical audiat
  • joc de alegere a unor măşti în funcţie de expresivitatea muzicii audiate
  • stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, desene animate adecvate vârstei)
    1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale însoţite de dans
      • jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans
      • jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
      • stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul animalelor de C. Saint Saens)

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

3.2. Exprimarea prin mişcări corporale a unor lucrări/fragmente muzicale

  • dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi sau în grup
  • dansuri libere pe piese muzicale diverse
  • jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute
  • jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte
    1. Diferenţierea anumitor caracteristici (muzicale şi de mişcare) în exprimarea prin dans
      • dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi sau în grup
      • dansuri libere, de societate, moderne
      • jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective
    1. Improvizarea unor melodii, asociate cu mişcări corporale
      • improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date
      • improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
      • generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi
      • exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc.
      • crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice
      • dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii

Conţinuturi

Domenii

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Cântare vocală

Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual

Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea tonului, semnal de debut, dicţie, sincronizare cu colegii şi/sau acompaniamentul

Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual

Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea tonului, semnal de debut, dicţie, sincronizare cu colegii şi/sau acompaniamentul

Cântare instrumentală

Percuţie corporală diversă

Utilizarea de jucării muzicale, până la nivel de orchestră de jucării

Cântare cu acompaniament realizat de cadrul didactic şi/sau de copii (jucării, percuţie corporală)

Percuţie corporală diversă

Utilizarea de jucării muzicale, instrumente muzicale simple până la nivel de ansamblu orchestral

Cântare cu acompaniament realizat de cadrul didactic şi/sau de copii (jucării, percuţie corporală, instrumente muzicale)

Elemente de limbaj muzical

Melodia – diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de notaţie

portativ, cheie sol, note de la do1 la do2

Legătura dintre text şi melodie – strofa/refrenul

Ritmul

sunete lungi/scurte

Timbrul

sunete din mediul înconjurător, sunete muzicale vocale/ instrumentale

Dinamica (nuanţe)

Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri

Melodia – diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de notaţie

portativ, cheie sol, note de la sol (octava mică) la sol2

*alteraţii (diez, bemol, becar)

Legătura dintre text şi melodie – strofa/refrenul Semnul de repetiţie

Ritmul

valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime) şi pauze (de pătrime şi optime), măsurile de 2, 3 şi 4 timpi

Timbrul

sunete din mediul înconjurător, diferenţierea tipurilor de voce umană (copil, femeie, bărbat), a anumitor instrumente muzicale Dinamica (nuanţe)

Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri, genuri clasice/de divertisment

Elemente de formă

strofă/refren, repetiţie/schimbare

Mişcare pe muzică

Dansuri populare mişcări sugerate de ritm mişcări libere

Dansuri populare

Dansuri de societate şi moderne

mişcări de tactare a măsurii

mişcări sugerate de ritm, melodie, expresivitate mişcări libere

Sugestii pentru repertoriul de cântece, dansuri şi audiţii

 

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Repertoriu de cântece

Cu mingea Barza

Melcul supărat Saniuţa

Mişcă vântul frunzele – Dimitrie Cuclin

Iepuraş, drăgălaş – după Alexandru Voevidca Vulpea şi raţa – Gheorghe Mugur

Ceasul – Alexandru Voevidca În clasă – Alexandru Voevidca Bondarul – Grigore Teodosiu Mamei – Marţian Negrea

Primăvara a sosit – Nicolae Oancea Glasul florilor – Tudor Vasilache Foaie verde busuioc – Ion Vicol Colinde de Crăciun şi An Nou

Drag mi-e jocul românesc Omul de zăpadă

Pe baltă Mierla

Cântec de toamnă – Nicolae Lungu Cântecul tobei – Gherase Dendrino Căluşeii – Grigore Teodosiu Porumbiţa – George Breazul Cocoşul – Mihai Botez

Licuriciul – Ştefan Andronic Zidarul – Nicolae Lungu

Florile dalbe – după Titel Popovici Pârâiaş, pârâiaş – Dimitrie Cuclin

Voi i-aţi ascultat vreodată? – Gheorghe Dumitrescu De ziua mamei – Gheorghe Dăncuş

Colinde de Crăciun şi An Nou

Cântece, elemente de ritual de Sfintele Paşti

Dansuri

Dansuri populare specifice zonei şi perioadei anului Hora lentă, Ciuleandra, Braşoveanca

Dansuri populare specifice zonei şi perioadei anului Hora lentă, Hora rapidă, Sârba, Alunelu’, Brâul Valsuri, menuete

Dansuri moderne – pop, hip-hop etc., de societate – vals, samba

Audiţii

Antonio Vivaldi – Anotimpurile, Georg Friedrich Handel – Muzica Apelor, Joseph Haydn – Simfonia „Surpriza”, partea a II-a, Wolfgang Amadeus Mozart – Eine kleine Nachtmusik, Ludwig van Beethoven – Fur Elise, Robert Schumann – Scene pentru copii, Antonin Dvorak – Humoreska, Serghei Prokofiev – Petrică şi lupul, George Enescu – Bourree din Suita pentru pian Vizionare filme animate muzicale – Disney „Fantasia”

Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia nr. 41, „Jupiter”, Concertul pentru pian şi orchestră în La major, nr. 23, KV 488, Ludwig van Beethoven – Simfonia a V-a, partea I, Nikolai Rimski- Korsakov – Zborul cărăbuşului, Camille Saint-Saens – Carnavalul animalelor, Frederick Chopin – preludii, Grigoraş Dinicu – Hora staccato, Johannes Brahms – Dansuri ungare, Johann Strauss – Valsuri, Polka pizzicato

Vizionare filme animate muzicale – Disney „Fantasia”

Vizionare balete (Piotr Ilici Ceaikovski – Frumoasa din pădurea adormită, Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci)

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate.

Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări:

  • În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
  • Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
  • Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
  • Cu ce voi face? (analiza resurselor)
  • Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

Strategii didactice

Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic, cântul şi dansul vor predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului.

Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.

Utilizarea instrumentelor muzicale este o opţiune condiţionată de disponibilul şcolii, dar şi de cel personal al elevilor, cele mai accesibile fiind pianul electric (sau alte instrumente cu claviatură), blockflote, fluier, nai, instrumente de percuţie precum tamburina, trianglul, toba mică, mici marimbe.

În cazul unor elevi cu probleme de emisie sonoră sau de percepţie deficitară (disfonie, afonie etc.), accentul se va pune pe parametrul ritmic al exprimărilor muzicale şi pe mişcare. Astfel, prin participarea activă ca acompaniatori (prin instrumente muzicale simple, percuţie corporală), sau prin dirijat în vederea coordonării, elevii respectivi se vor integra în grupul interpreţilor, contribuind la succesul manifestărilor colective, evitând marginalizarea, frica şi reacţiile de respingere la adresa disciplinei.

Apariţia noţiunilor de notaţie muzicală, gradual, permite copiilor conceptualizarea unor componente ale limbajului muzical şi începerea descifrării unor elemente de text muzical (portativ, cheie, înălţimi şi durate de note, alteraţii, durate de pauze). Această activitate reprezintă un început, o familiarizare cu noţiuni ce vor fi operaţionale mai târziu. Capacitatea de utilizare a textelor muzicale se va dezvolta in anii de gimnaziu şi liceu până la autonomie. Aspectele conceptuale se vor releva majoritar din practică, utilizând experienţele de cânt şi dans, constituind un suport al activităţilor practice, majoritare, fără a deveni titluri de lecţie, obiective principale în educarea copiilor la această vârstă.

Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul, linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor.

O cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.

Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:

    • bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
    • paşi egali, pe loc sau în deplasare;
    • paşi simpli de dans;
    • ridicare ritmică pe vârfuri;
    • mişcări ale braţelor, ale trunchiului;
    • mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje);
    • mânuirea jucăriilor muzicale;
    • dirijat.

Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica.

Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, corelarea muzicii cu mişcarea, cât şi elementele de limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării din perspectiva utilităţii acesteia pentru activitatea de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Prin accentul pus pe exprimarea liberă, pe creativitate, prin manifestările artistice ce rezultă din activităţile de învăţare, disciplina Muzică şi mişcare constituie un element de suport în ceea ce priveşte succesul şcolar, creşterea satisfacţiei elevilor, dar şi privitor la legătura şcolii cu mediul familial. În acelaşi timp, această disciplină oferă ocazia descoperirii şi încurajării aptitudinilor artistice ale copiilor.

Sursa: Ministerul Educației Naționale

Link: https://edu.ro/

28-Muzica-si-miscare_clasele-a-III-a-a-IV-a.pdf ()

  • Articole autor
AcademiaABC
AcademiaABC Administrator

Echipa Academiei ABC se străduie să vă ofere cele mai bune și interesante materiale didactice sub formă de teste online, rebusuri online, fișe de lucru pentru grădiniță și clasele primare și multe altele.

urmărește-mă pe
Scroll to Top
Copy link