Planeta Pământ, o planetă vie

A treia planetă de la Soare

Planeta Pământ (numita și Terra sau ‘Planeta Albastră’) este a treia planeta a Sistemului Solar,  situată la aproximativ 149.597.890 km de Soare și a cincea că mărime, fiind situată între Venus și Marte. 

Razele solare parcurg 8 minute pentru a ajunge pe Pământ. Fața de celelalte planete din Sistemul Solar, Pământul este unic prin existenta vieții, acest lucru este posibil inclusiv datorita poziție fata de Soare. Planeta noastră nu este nici prea apropiata, dar nici prea îndepărtată de el, fapt care a permis, printre altele, o temperatura moderata a aerului și menținerea apei în stare lichidă

Terra-o bilă turtită

Identică celorlalte planete, Pământul are forma unei sfere, puțin turtita la poli și bombata la Ecuator. Ceea ce se poate spune despre Terra că are o talie generoasă. La Ecuator circumferința globului este de 40.075 km.

Turtirea și bombarea se datorează rotirii Pământului în jurul propiei axe. Din cauza dimensiunilor noastre foarte mici în comparație cu cele ale Pământului, avem impresia că acesta este plat (lucru care s-a și crezut multă vreme). 

Evidențe despre forma Pământului  că este rotundă:

  • linia orizontului în câmp deschis (câmp, mare) este de formă rotunda;
  • in toate eclipsele de Luna, umbra Pământului pe Luna este rotunda;
  • urmărind o nava care se îndepărtează în largul marii, observăm că aceasta nu se micșorează treptat, dimpotivă pare că se scufundă lent;
  • imaginile capturate de către sateliți sau navete spațiale reprezintă cea mai clara dovada în sprijinul formei sferice a planetei noastre;

Suprafața Terrei

Planeta Pământ are o suprață totală de 510.100.000 km².

Din aceasta, 70,8% sau 361,13 milioane km2 sunt sub nivelul mării și acoperiți cu ocean.

Sub suprafața oceanului se află o mare parte a raftului continental, munților, vulcanilor, a tranșeelor oceanice, a canioanelor submarine, a platourilor oceanice. Restul de 29,2%, sau 148,94 milioane km2, neacoperit de apă, constă în munți, deșerturi, câmpii, platouri și alte forme de relief.

Plăcile tectonice și eroziunea acestora, erupțiile vulcanice, fenomenele naturale extreme, glaciații, creșterea recifelor de corali și impactul meteoriților se numără printre procesele care transformă în mod constant suprafața Pământului.

Fierbinte în interior!

Căldura internă a Pământului provine dintr-o combinație de căldură reziduală acumulată în perioada lui pregeologică și căldura produsă din dezintegrarea elementelor chimice (80%). În centrul său, temperatura poate ajunge până la 6.000 °C (10630 ° F).

Fierbinte la exterior!

Cea mai ridicată temperatură de pe Terra s-a înregistrat in El Aziza, Libia, unde la data de 13 septembrie 192, statiile meteo au indicat 57,8 grade Celsius.

De la cald la rece

În zona Antarcticii, în timpul iernii temperaturile scad pana la -73 de grade Celsius. Cea mai scazutaă temperatură înregistrată vreodată pe Pământ a fost la Statia Vostok, în Rusia, unde pe data de 21 iulie 1983, termometrele aratau -89,2 grade Celsius.

De ce apar anotimpurile?

Pământul este a treia planeta de la Soare și a cincea cea mai mare din Sistemul Solar. Diametrul planetei noastre este cu câteva sute de kilometri mai mare decât cel al planetei Venus.

Pe planeta noastră există 4 anotimpuri și sunt rezultatul axei de rotație a Pământului, înclinată cu 23 grade.

Distribuția apei pe Terra

Oceanul deține aproximativ 97 la sută din apa Pământului iar restul de trei la sută se găsește în ghețari și gheață, sub pământ, în râuri și lacuri.

Din totalul aprovizionării cu apă de aproximativ 332 de milioane de kilometri cubi de apă, aproximativ 97% se găsesc în ocean.

Apariția Tsunami-urilor

Cele mai violente cutremure se petrec pe suprafața oceanelor, ceea ce produce violentele valuri numite Tsunami. De asemenea, erupția vulcanilor din pre jurul oceanelor pot cauza tsunami.
Tsunami (cuvânt din limba japoneză- val de port) se propagă diferit față de valul obișnuit. În larg, adâncimi mari , valul mareic poate atinge viteze foarte mari de la 300 la 700 Km/h, și se propagă în toată masa apei (pe toată adâncimea oceanului/mării), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânturi. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri.

Tsunami-ul se înalță spre coastă, având aspectul unui mal teșit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvălește pe uscat. Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube majore.

Inversarea polilor

S-a tot discutat despre inversarea polilor care semnifică un fenomen de  modificarea reliefului planetei noastre.
La fiecare 200.000-300.000 de ani, Terra se confruntă cu acest fenomen de inversare a polilor. Acest proces natural geografic nu are loc spontan, ci presupune un proces de sute, poate chiar mii de ani. Procesul atrage după sine anumite schimbări ale climei, transformări normale in contextul dat.

Despre Lună

Luna reprezintă unul dintre cei mai mari sateliți naturali din sistemul solar, relativ mare, de natură terestră, având un diametru de aproximativ un sfert din cel al Pământului și situată la 384.400 de km de Terra.

Este cel mai mare satelit din Sistemul Solar relativ la dimensiunea planetei sale, deși Charon este mai mare relativ la planeta pitică Pluto.

Sateliții naturali ai altor planete sunt, de asemenea, numiți „luni”, după cea a Pământului.

Biosfera Terrei

Toate formele de viață ale planetei formează biosfera. Se presupune biosfera palnetei noastre a început să evolueze cu aproximativ 3,5 miliarde de ani în urmă.

Biosfera este împărțită în diverse ecosisteme, locuite de o populație de floră și faună aproximativ asemănătoare.

Pe zona uscatului, ecosistemele sunt repartizate în funcție de înălțimea deasupra nivelului mării și de umiditate. Ecosistemele aflate în cercurile arctic sau antarctic, la altitudini mari sau în zone extrem de aride sunt relativ goale de viață animală și vegetală, în timp ce varietatea speciilor atinge un vârf în zonele joase, umede la latitudinile ecuatoriale.

În iulie 2016, cercetătorii științifici au identificat unui set de 355 de gene de la ultimul strămoș comun universal al tuturor organismelor care trăiesc pe Terra.

Sursa CC: www.ro.wikipedia.org | Photo by Elena Mozhvilo on Unsplash | Star vector created by brgfx – www.freepik.com

  • Articole autor
AcademiaABC Administrator

Echipa Academiei ABC se străduie să vă ofere cele mai bune și interesante materiale didactice sub formă de teste online, rebusuri online, fișe de lucru pentru grădiniță și clasele primare și multe altele.

urmărește-mă pe
Scroll to Top
Copy link