Prezentare generală
Panda roșu este urs pitic descendent din uriașul alb-negru cu care își împarte numele. Este cunoscut și sub numele de „ursul pisică”, „pisica vulpe”, „vulpea de foc” sau „ratonul de Himalaya”
Acești panda cresc de obicei la dimensiunea unei pisici de casă, deși cozile lor mari și stufoase adaugă încă 45 cm. Panda roșu își folosește cozile inelate pentru a-l proteja de temperaturile scăzute de pe crestele munților.
La maturitate aceste animale cântăresc de obicei între 3 și 7,7 kilograme și au o lungime de 56 până la 62,5 centimetri, plus o coadă de 37 până la 47,2 centimetri.
Unde trăiește și cum se comportă
Panda roșu își are habitatul în pădurile ploioase, de mare altitudine. Trăiește în munții Nepalului și în nordul Myanmarului (Birmania), precum și în centrul Chinei.
Aceste animale își petrec cea mai mare parte a vieții în copaci și chiar dorm în sus.
Drăguțele blănoase sunt cei mai activi noaptea, atât în orele de întuneric și cât și în cele de amurg.
Panda roșu consumă bambus, dar, spre deosebire de rudele lor mai mari, mănâncă și alte tipuri de hrană: fructe, ghinde, rădăcini și ouă. Au un os la încheietura membrelor din față, care funcționează aproape ca un deget mare și le ajută foarte mult la cățărat și la prinderea hranei.
La temperaturi foarte reci, acestea pot deveni latente, scăzând rata metabolică și apoi crescând-o la fiecare câteva ore în timp ce se trezesc pentru a căuta hrană.
Urșii panda roșii se nasc complet acoperiți de blană pentru a fi protejați în mediul rece. Nou-născuții din specia Ailurus fulgens cântăresc aproximativ 90-110 grame. Puii rămân cu mama aproximativ un an, adică până aproape de maturitate. Panda roșu începe să se înmulțească la vârsta de aproximativ 18 luni.
Înmulțirea și populația
Panda roșu este un animal timid și solitar, cu excepția cazului în care se împerechează. Femelele dau naștere primăvara și vara, de obicei la unu până la patru pui. Urșii panda roșii tineri rămân în cuiburi timp de aproximativ 90 de zile, timp în care mama lor are grijă de ei. Masculii se interesează puțin sau deloc de descendenții lor.
Panda roșu a dat oamenilor de știință mari bătăi de cap privind clasificarea acestuia. A fost clasificat ca o rudă a ursului panda gigant și de asemenea, a ratonului, cu care împarte coada inelată. În prezent, urșii panda roșii sunt considerați membri ai propriei familii unice – Ailuridae.
Din păcate, sunt o specie pe cale de dispariție, fiind victime ale defrișărilor. Spațiul lor natural se micșorează pe măsură ce tot mai multe păduri sunt distruse prin exploatarea forestieră și răspândirea agriculturii.
Cum comunică urșii panda roșii
Acești urși sunt, în general, liniștiți, dar vocalizările subtile – cum ar fi scârțâituri pot fi auzite în imediata apropiere a habitatului lor. De asemenea, pot sâsâi sau mormăi, iar puii tineri folosesc un fluierat pentru a semnala suferința. Urșii panda roșii urcă în copaci și pe stânci pentru a scăpa de prădători, cum ar fi leoparzi și șacali.
Durata de viață
Panda roșu poate trăi până la 23 de ani. Acesta prezintă simptome de vârstă la aproximativ 12-14 ani. În timp ce femelele nu se mai înmulțesc după vârsta de 12 ani, masculii continuă să fie capabili să se înmulțească pe o perioadă mai îndelungată.
Panda roșu în România
În România, panda roșu poate fi admirat la Grădină Zoologică din Brașov. Exemplarul a fost primit de la Zoo Kolmarden din Suedia, ca parte a programului de conservare și înmulțire coordonat la nivel european de către Asociația Europeană a Grădinilor Zoologice și Acvariilor (EAZA).
Pentru copii am pregătit o surpriză plăcută- o fișă distractivă de colorat.
