Compunere liberă ,,Copilăria, vis și candoare”

     Dincolo de lumea în care trăim, există o lume a sentimentelor şi a bucuriilor intense, de unde ne extragem esenţa continuităţii pentru a putea supravieţui obstacolelor vieţii.Din fericire există pe lume copilăria, vârsta viselor fără graniţă.
Copiii văd lumea în mii de culori.Ei nu se tem de viitor.Visele lor se zidesc din basme:sunt frumoşi asemeni Ileanei Cosânzeana sau lui Făt Frumos, sunt voinici ca Prâslea, sunt curaţi, cinstiţi şi drepţi ca fata mosneagului, cea cuminte. Sufletul copilului este dornic să îşi construiască frumos viaţa şi viitorul. Fiecare copil visează ca într-o zi cheiţa fermecată să deschidă poarta marelui Univers.Odată pătruns acolo, să găsească răspuns la toate întrebările:”unde?”, „când?”, „cum?” şi „de ce?”.
    Pentru tine, omule mare, important e să cobori uşor treaptă cu treaptă, până să ajungi la inima lui ca să îi descoperi toate sentimentele sincere şi dorinţele.În lume există foarte mulţi copii care luptă din greu pentru împlinirea viselor şi pentru libertate. Aceşti copii merită măcar o şansă pentru a-şi demonstra valoarea.Unii copii visează la multe jucării şi haine scumpe, iar alţii nu îşi doresc decât o felie de pâine.
    Pentru a câştiga încrederea unui copil, merită să lupţi, pentru că acest om mic este cea mai preţioasă comoară a lumii.În sufletul lui mic, nimic nu este resimţit mai acut decât nedreptatea.Ei simt imediat minciuna, egoismul şi artificialitatea oricât ai încerca să îţi maschezi atitudinea.
    Copilul este pentru părinte averea lumii şi floarea cea mai rară.Copiii, ca şi mine, sunt preţioşi şi locuinţa în care trăiesc este o casă binecuvântată de Dumnezeu.
    Povestea copilăriei mele e frumosă pentru că am alături de mine familia şi prietenii. Mă simt norocoasă că sunt un copil care are o viaţă liniştită şi lipsită de griji. Şansele pe care le-am primit, au fost valorificate la maxim de mine.
Îmi doresc să rămân copil toată viaţa!Ştiu că astfel pot trăi printre flori, oameni, vise, speranţe…