Jocuri din folclorul copiilor, de ieri și de azi

      Folclorul copiilor constituie un gen de sine stătător care însoţeşte pe copil în toate manifestările, dezvoltându-se de-a lungul secolelor în strânsă legătură cu jocurile lor şi cu educaţia pe care o primeau în familie. Manifestărilor ludice specifice vârstei copilăriei poartă în etnologie denumirea genetică folclor al copiilor. Această specie folclorică cuprinde jocurile şi textele aferente care se recită sau se cântă în diverse faze ale desfăşurării acţiunii ludice.
     Recitativele-numărători, jocurile cu cântec sau cântecele terapeutice fac parte din universul copiilor şi sunt in versuri sau în proză ritmată, având un conţinut complex de sentimente şi surprinzând toate componentele lumii copiilor. Numărătorile sunt folosite atunci când se fac echipe de loc sau când se stabileşte cine începe jocul, cine iese primul din joc sau cine trebuie să facă o anumită sarcină. Jocurile cu cântec întreţin o atmosferă energică şi plină de veselie în mijlocul copiilor, iar cântecele terapeutice alungă răul şi durerea, aducând bucurie şi bună dispoziţie.
     Paul Eluard caracterizează poeziile numărători astfel: Printr-o numărătoare versificată, copilul sare cu picioarele strânse deasupra lumii care i se înfăţişează. El jonglează încântător cu vorbele şi este vrăjit de puterea lor inventivă. Îşi ia revanşa, îşi face singur parte, din plăcerea interzisă de a imagina. Numărătorile se îmbogăţesc ca o creaţie colectivă, transmisă oral şi din generaţie în generaţie, fiind o lume a poeziei fără graniţe pentru imaginaţie. Numărătorile au, adeseori, un aspect hazliu, în care farmecul şi gluma slujesc deopotrivă atât versurile, cât şi imaginile, rămânând, nu de puţine ori, la hotarul dintre înţeles şi neînţeles.
    Folclorul copiilor, prin conţinutul şi forma lui artistică, îmbogăţite de-a lungul secolelor, cultivă simţul estetic şi moral al copiilor.

NUMĂRĂTORI HAZLII
Una, două
Stai că plouă.
Trei, patru
Hai la teatru.
Cinci, şase
Spală vase.
Şapte, opt
Porumb copt.
Nouă, zece
Un pahar cu apă rece.
Şi-o cafea amară,
Ieşi pe uşă afară!

În oceanul Pacific
Locuia un peşte mic
Şi pe coada lui scria:
Ieşi afară dum-nea-ta!

Căţeluş cu părul creţ,
Fură raţa din coteţ,
El se jură
Că nu fură,
Dar l-am prins /
Cu raţa-n gură

Într-o călimară
Este o cerneală.
Ce culoare este
În călimara mea?
Spune chiar tu,
Pe onoarea ta!
(Se spune o culoare şi apoi se numără cu literele acelei culori (v-e-r-d-e), iar copilul la care se termină numărătoarea iese din joc.)

Cireşica are mere,
Cireşel vine şi cere,
Cireşica nu se-ndură,
Cireşel vine şi fură.
Câte mere a furat Cireşel?
(Copilul la care a ajuns numărătoarea spune un număr de la unu la zece. Se continuă număratul, iar copilul cu numărul zis iese din joc.)

JOC CU CÂNTEC

Unu, doi, unu, doi,
Vino să te joci cu noi!
Cine intră-n joc cu noi?
E de vineri până joi.
Cuminţel şi sănătos,
Bate tare jos!
Unu, doi, unu, doi,
Nu mai sta,
Hai şi joacă uite-aşa!
Stai mai drept,
Scoate piept,
Că doar eşti copil deştept!

Podul de piatră s-a dărâmat
A venit apa şi l-a luat
Vom face altul pe mal în jos
Altul mai mare şi mai frumos
Joacă, joacă, joacă fetiţă,
Că eşti frumoasă ca o garofiţă
Şi jocul nostru este format
Dintr-o fată şi un băiat.
Joacă, joacă, joacă băiete,
Că eşti frumos ca un castravete
Şi jocul nostru este format
Dintr-o fată şi un băiat.
(Copiii stau în cerc, cântă şi bat din palme, iar o fetiţă dansează in mijloc. Se cântă prima strofă, iar la refren, fetiţa îşi alege un băiat şi dansează împreună după care în mijloc rămâne doar băiatul. Băieţelul din mijloc dansează în timp ce se cântă strofa a doua, iar la refren îşi alege o fetiţă cu care dansează împreună şi tot aşa se schimbă copiii până dansează cu toţii.)

FORMULE-CÂNTECE TERAPEUTICE
Melc, melc codobelc
Scoate coarne boureşti
Şi te du la baltă,
Şi bea apă caldă,
Şi te du la Dunăre,
Şi bea apă tulbure,
Şi te du la mare
Şi bea apă tare
Şi te urcă pe buştean,
Sa mănânci …leuştean.

Lună, lună nouă
Rupe pâinea-n două
Şi ne dă şi nouă,
Ţie jumătate,
Nouă sănătate.

Auraş, păcuraş
Scoate apa din urechi
Că ti-oi da parale vechi
Şi ţi-oi spăla cufele
Şi ţi-oi bate tobele.

Cioară, cioară,
Na-ţi un dinte de os
Şi-mi dă altul mai frumos,
Na-ţi un dinte de fier
Şi-mi dă altul de oţel.

Bibliografie:
http://www.estcomp.ro/~cfg/neagurhym.html

http://crispedia.ro/creatia-populara-folclorul-copiilor/

Sava Diana Irina

Sava Diana Irina

Profesor învățământ preșcolar la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8 Bârlad

Scroll to Top
Copy link