Marc are o gradină ,unde cresc multe flori începând de primăvara, până toamna.
În grădină lui plină cu flori a răsărit ,parcă de nicăieri, un superb crin imperial. Era galben, petalele sale păreau de catifea, iar roua dimineţii strălucea pe frunzele lui ,precum nişte cristale, iar parfumul lui înmiresma toată grădina .Crinul nu se putea vedea, aşa că nu ştia cât era de deosebit faţă de florile din jurul său.
După înflorire a început uşor-uşor să se ofilească, neştiind că în jurul lui, toţi îi admirau perfecţiunea, parfumul lui, catifelarea petalelor, armonia sa. Nu şi-a dat seama că cei ce îl vedeau, aveau doar laude pentru el.
Toate florile ce îl înconjurau erau fascinate de frumuseţea lui, învăluite de aroma şi eleganţa acestuia.
Într-o zi însorită ,Maia, colega lui se plimba prin fața casei admirând grădina de flori a lui Marc, iar deodată, a văzut crinul alb ce a început să se ofilească.
Maia se apropie de Marc și îi zice :
-Nu a plouat de mult ! Dacă va rămâne aici , până mâine se va ofili. Îl voi lua acasă și îl voi pune în cea mai frumoasă vază a mea, zice Maia.
Şi aşa a făcut. Cu toată dragostea a pus crinul în apă, într-o frumoasă vază colorată, pe care a aşezat-o la fereastră.
O voi lăsa aici, se gândi ea. Aşa lumina soarelui va mângâia petalele crinului.
Ceea ce tânăra nu ştia, este că reflexia în geam i-a arătat crinului o imagine a lui de care nu era conştient.
”Acesta sunt eu?” se întrebă surprins crinul şi pică pe gânduri. Uşor-uşor frunzele sale, înclinate spre pământ, s-au îndreptat şi au început să se uite din nou spre soare şi încet-încet şi-a recăpătat silueta elegantă. Când s-a refăcut complet, privindu-se în geamul ferestrei, a văzut o frumoasă floare
”Uau! Până acum nu mi-am dat seama de cine sunt!” Cum am putut să fiu atât de orb?
Crinul a descoperit că şi-a petrecut zilele fără să-și aprecieze propria frumuseţe, fără să se vadă cu ”ochi buni” pe el însuşi şi fără a afla cine era cu adevărat! Credea că şi el este o plantă, precum cele ce îl înconjurau.
Maia s-a bucurat că a reușit să îl facă pe crin să se cunoască, apoi se întoarse bucuroasă la Marc și îi transmise ideea că a reușit să-l facă pe crin să își vadă frumusețea și să îl readucă la viață. Iar cei doi au ajuns s-au bucurat enorm!
Morala educativă: ”Dacă vrei să ştii cine eşti cu adevărat, nu lăsa să te influenţeze ce vezi în jurul tău şi uită-te mereu în inima ta!”
Pușcaș Monica Camelia
Profesor învățământ preșcolar la Școala Gimnazială Andrei Mureșanu Cehu Silvaniei, 25 ani vechime, gradul didactic I;
Distribuie pe: