Strategii activ-participative în predarea-învăţarea limbii şi literaturii române

     Procesul educativ este unul foarte complex având importanţă în modelarea personalităţii umane, pentru ceea ce filosoful Constantin Noica numea: “devenirea întru fiinţă ” a omului.
Studierea limbii române în şcoală prezintă o importanţă covârşitoare pentru că li,mba română este limba oficială a statului naţional român, este expresia cea mai cuprinzătoare a poporului român. Limba româna contribuie la cultivarea disponibilităţii de a colabora cu semenii, de a intreţine relaţii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate.
    Noi, profesorii de limba şi literatura româna, urmărim să formăm un univers activ şi atitudinal coerent elevilor. Prioritatea absoluta trebuie acordată metodelor activizate, în mod deosebit exercitiilor de tip analitic ( de recunoaştere,de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere ) şi de tip sintetic (de modificare, de exemplificare, de construcţie şi de completare).
Trebuie evitat formalismul, altfel spus, studierea limbii nu trebuie să concentreze pe fapte isolate, ci pe baza faptelor vii, de vorbire autentică. Procesul didactic al studierii limbii trebuie să fie la curent cu dinamismul cercetărilor psihopedagogice si didactice.
În ceea ce priveşte literatura, finalitatea principală a procesului de receptare a literaturii in şcoală rămâne aceea de a forma din elevi cititori de literatură, oameni cu deprinderea de a citi zilnic ceva interesant, capabil de a adopta o poziţie critică personală faţă de lecturile lor.

Metode de predare-invăţare specifice literaturii române:
Exerciţii de încălzire (8-10 minute): se folosesc la începutul secvenţei didactice, înainte de lectura textului; direcţionează atenţia elevilor către text şi motiveaza elevii spre lectură;
Brainstormingul– se poate face pe o tema care să aibă legătură cu tema textului studiat sau cu elemente cheie ale acestuia. Răspunsurile primite pot alcătuii un ciorchine de idei care să grupeze sintetic răspunsurile elevilor.
Ex: La ce vă gândiţi când auziţi cuvântul “fantastic”?
Votaţi un citat: se propune o listă de citate sau o listă cu proverbe care să aibă legătură cu tema ce urmeaza a fii discutată; fiecare elev va alege şi vor fii argumentate alegerile facute.
Discuţie de tip piramidă:
Se propune o listă de şase cugetări având legatură cu textul studiat.
1. Elevii lucrează individual, fiecare elev alegând numai trei cugetări care îl reprezintă;
2. Elevii lucrează in perechi; prin discuţii şi negocieri aleg numai două cugetări cu care sunt de comun acord
3. Elevii lucrează in grupe de câte 5-6 şi aleg o singură cugetare, care întruneşte adeziunea majorităţii membrilor;
4. Întreaga clasă votează, stabilindu-se o singură cugetare acceptată ca validă de majoritatea.

Votul va genera discuţii pro şi contra.

Proiectul: metoda interactivă care constă într-o activitate mai amplă decât investigaţia. Poate fi individual sau de grup. Începe în clasă, se desfăşoară acasă şi se incheie in clasă.
Lectura anticipativă: metoda folosită în orele narative ample când cu ajutorul elevilor, se poate rezuma prin povestirea orală o acţiune pentru a se trece la lectura unui fragment. Se lecturează primul fragment apoi se pun intrebări referitoare la cursul evenimentelor. Se formulează ipoteze care sunt notate şi apoi se citeşte fragmentul următor sau se rezumă de către elev confruntându-se cu ipotezele emise mai înainte. Se formulează noi întrebări şi se emit ipoteze până când textul e parcurs în totalitate.
Cvintetul: o metodă creativă, prin care în cinci versuri se sintetizează un conţinut de idei. Se poate adăuga un desen. Primul vers e un cuvânt cheie referitor la discuţie, de obicei un substantiv. Al doilea vers e alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul in discuţie, fiind adjective. Al treilea vers e alcatuit din trei cuvinte care exprimă o acţiune, fin, de regulă verbe la gerunziu. Al patrulea vers contine patru cuvinte şi exprimă sentimente faţă de subiect. Al cincelea vers este un cuvânt care sintetizează cele prezentate.
Scaunul autorului: după ce elevii fac un exerciţiu de redactare liberă, sunt invitaţi să ia loc pe un scaun, care devine scaunul autorului. Ceilalţi elevi le vor pune întrebări în privinţa scrierii.
Tehnica: Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi: elevii formează perechi apoi fiecare membru din echipe răspunde individual la anumite întrebări care suscită mai multe răspunsuri posibile; perechea ajunge la un răspuns comun care include ideile amândurora. Se vor rezuma conţinuturile răspunsurilor şi concluziile la care au ajuns partenerii, de comun acord.
Termenii cheie iniţiali: stimulează elevii să-şi reactualizeze unele dintre cunostinţele anterioare care au o anumită legătură cu tema lecţiei. Se vor nota pe tablă 4-5 concepte din textul ce urmează a fi studiat. Elevii trebuie să stabilească, în perechi, legătura dintre termini. Această tehnică activă de invăţare are rolul de:
-a focaliza atenţia şi interesul elevilor asupra unor termini cu rol esenţial în integrarea textului;
-a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă dintre termenii daţi, solicitandu-le gândirea şi imaginaţia
Predarea reciprocă Elevii sunt puşi să joace rolul de profesori. Când elevii predau colegilor, ei îşi exersează şi işi dezvolta modul propriu de aranjare a strategiilor de predare. Predarea reciprocă se poate realiza în grupuri de 4 pana la 7 membri şi constă în următoarele:
-toţi participanţii au un exemplar cu acelaşi text; ei îşi distribuie sarcinile şi textul.
-toţi citesc textul iar unul dintre ei îl rezumă oral; acesta adresează celorlalţi o întrebare pe baza textului la care vor încerca să răspundă;
-elevul care “predă” clarifică unele lucruri colegilor, la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă;
-elevii vor prezice împreună care e conţinutul fragmentului următor iar rolul profesorului va fi luat de alt elev din grup.

Această postură de profesor în care se află elevii diminueaza distanţa profesor elev.

Metoda cubului: strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme din perspective diferite. Se realizează un cub ale cărui feţe sunt acoperite cu hârtie de culori diferite. Pe fiecare faţa a cubului se va scrie una dintre următoarele instrucţiuni: descrie, compară, asociază, aplică, argumentează pro sau contra. Elevii redactează răspunsurile cerute pe faţa de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte feţe.
Jurnalul cameleon: metoda folosită în lecţiile de comunicare orală, prin care elevul trebuie să prezinte acelaşi eveniment din perspective diferite (este trist, vesel, revoltat, mulţumit, etc.)
Stabilirea succesiunii evenimentelor: după lectura unui text, profesorul poate pregăti coli pe care sunt scrise evenimentele. Le amestecă şi elevii trag o foaie. Ei trebuie să lipească pe tablă coala acolo unde corespunde momentului subiectului pe care profesorul îl scrie anterior.
Care-i părerea ta? Doi elevi trec in faţa clasei şi discută pe o temă dată. Îşi pun întrebări unul altuia, pot da răspunsuri traznite şi pot pregăti astfel deschiderea unei lecţii.
Diagrama Venn: se cere elevilor să facă o reprezentare grafică a două obiecte în ceea ce au asemanător şi diferit. Ei vor realiza partea comună şi vor evidenţia în spaţii diferite elementele diferite. De exemplu: Prin ce se aseamănă şi se deosebesc Prâslea şi zmeii?
Dezbaterea: discuţie pe larg a unei probleme uneori controversate şi deschise (tipuri: discuţie în grup, discuţie seminar, masa rotundă, brainstormingul, discuţie liberă.)

Metode de predare-învăţare specifice limbii române
Activitatea în grup: învaţarea prin cooperare; organizarea clasei presupune inducerea unei atmosfere de cooperare, de lucru si de disciplină. În interiorul grupului sarcinile vor fi distribuite: va exista un lider, un facilitator (cel care asigură ca fiecare să primească ajutor atunci când are nevoie), un controlor care verifică materialele înainte de distribuire, un căutator de dovezi, un furnizor, un raportor, şi o persoană care asigură respectarea timpului alocat.
Jocul didactic e o activitate cognitivă care asigură o asimilare activă şi conştientă a noţiunilor, categoriilor si regulilor. Această metodă presupune construirea din timp a materialelor, învăţarea de către profesor a protocolului şi explicaţiilor, renunţarea uneori la anumite jocuri pentru a artificializa învăţarea. Tipurile de jocuri gramaticale:
-fonetice
-morfologice
Analiza gramaticală: operaţie de identificare a unităţilor morfologice, sintatctice şi a relaţiilor de la nivelul acestora.
Metoda exerciţiului: executarea conştientă şi repetată a unor operaţii cu scopul dobândirii unor deprinderi automatizate sau semiautomatizate.

BIBLIOGRAFIE

1.Ioan Nicola, Tratat de psihologie şcolara, Editura ARAMIS, Bucureşti, 2001

2.Ghid de evaluare, Limba şi literatura română, Editura ARAMIS, Bucureşti 2001

3.Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 2001

4.Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, E.D.P. Bucureşti, 1973

Murgoci Daniela

Murgoci Daniela

Profesor învățământ primar la Colegiul Național Școala Centrală, București;

Scroll to Top
Copy link