Energia reprezintă tot ce ne înconjoară și este un alt cuvânt pentru putere. Energia face lucrurile să se miște. Face ca mașinile să funcționeze. Energia face, de asemenea, să crească lucrurile vii.
Sursele de energie existente sunt clasificate ca regenerabile sau neregenerabile.
Sursele energie regenerabilă
Reprezintă energia colectată din resurse regenerabile. O sursă de energie este considerată regenerabilă dacă provine din surse naturale sau procese care sunt reînnoite în mod constant. Exemple de surse regenerabilă sunt cele produse de energia solară, a vântului, a apei, geotermal (de la pământ) și biomasa (din materiale organice).
Sursele energie neregenerabilă
Este tipul de energie care nu se reface și s-a format atunci când plantele și animalele preistorice au murit și au fost îngropate treptat de straturi de rocă din sol. Tipul de combustibil care a fost creat a variat în funcție de condiții precum ce fel de material organic (de la plante sau animale), cât timp a fost îngropat, la ce temperatură și sub ce presiune. Tipurile de energie neregenerabilă sunt gazele naturale, cărbunele și petrolul.
Este stocată în mici particule numite atomi care sunt invizibili, dar formează elementele întregului univers. Energia nucleară este eliberată atunci când atomii se unesc (fuziune) sau se despart (fisiune). Procesul de fuziune creat de către Soare oferă căldură și lumină, în timp ce procesul de fisiune la o centrală nucleară creează suficientă energie pentru a alimenta orașele mari.
Energia solară este tipul de energie generată direct din lumina soarelui . Energia solară poate fi utilizată pentru energie termică sau transformat în energie electrică.
Numită și energie eoliană, aceasta transformă energia vânturilor prin intermediul turbinelor eoliene în electricitate. Aceste turbine eoliene trebuie să fie amplasate în câmp deschis pentru a utiliza cât mai eficient puterea vântului.
Hidrocentrala se folosește de apă și de gravitație pentru a produce electricitate, iar modul de funcționare al acesteia este destul de simplu: o turbină convertește energia apei în energie mecanică, iar mai apoi aceasta este transformată în energie electrică de către un generator.
Energia regenerabilă
Energia regenerabilă este energia care se produce din resurse disponibile în natură care se pot reface, cum ar fi vântul, apa și soarele. Energia regenerabilă mai este numită și „energie curată” sau „putere verde” deoarece acestea nu au un impact negativ asupra mediului înconjurător față de resursele epuizabile(neregenerabile)
De ce nu folosim energie regenerabilă tot timpul?
Spre deosebire de gazul natural și cărbunele, nu putem stoca vântul și lumina soarelui pentru a le folosi atunci când trebuie să facem mai multă electricitate.
Energia produsă din resurse regenerabile nu are eficiență fixă deoarece este influențată de unii factori de mediu, cum ar fi vântul care nu bate suficient de tare în cazul eolienelor, sau soarele care nu radiază la fel de puternic în fiecare zi.
Un alt motiv pentru care folosim combustibili fosili, cum ar fi cărbunele și gazul natural, este că sunt mai ieftini sau au eficiență fixă. Costă mai mulți bani să faci electricitate din vânt sau soare.
De unde provine energia regenerabilă?
Sursele regenerabile de energie sunt peste tot în jurul nostru.
Este în vântul care bate, în soarele strălucitor, în apa curgătoare și chiar în iarba care crește. Interacționăm cu sursele de energie regenerabilă în fiecare zi.
Să săpăm puțin mai adânc și să vedem despre ce este vorba.
Tipuri de surse de energie regenerabilă
O turbină eoliană funcționează opusul unui ventilator. În loc să folosească electricitatea pentru a produce vânt, o turbină folosește vântul pentru a produce electricitate.
Vântul întoarce palele, care se conectează la un generator și produce electricitate. Electricitatea este trimisă prin linii de transport și distribuție către o substație, apoi către case, întreprinderi și școli.
În țara noastră, există numeroase amplasări de turbine eoliene cum ar fi în regiunea Dobrogei, datorită poziționării sale în câmp deschis.
„Solar” este cuvântul latin pentru „soare” și este o sursă puternică de energie. De fapt, lumina soarelui care strălucește pe Pământ în doar o oră ar putea să mulțumească cererea mondială de energie pentru un an întreg.
Noi putem folosi energia solară în două moduri diferite – ca sursă de căldură și ca sursă de energie.
Oamenii au folosit soarele ca sursă de căldură de mii de ani. Familiile din Grecia antică și-au construit casele pentru a beneficia de cea mai mare lumină solară în lunile reci de iarnă. În anii 1830, exploratorul John Herschel a folosit un colector solar pentru a găti alimente în timpul unei aventuri în Africa.
Astăzi, putem folosi colectoare solare pentru încălzirea apei și a aerului în casele noastre. Dacă ați văzut o casă cu panouri mari strălucitoare pe acoperiș, acea familie folosește energie solară.
De asemenea, putem folosi energia solară pentru a produce electricitate. Procesul se numește fotovoltaic. Dacă ai un ceas sau un calculator alimentat cu energie solară, folosești sisteme fotovoltaice!
De ce nu folosim energia solară tot timpul?
Ei bine, cel mai mare motiv este că energia solară are nevoie de soare, iar soarele nu este afară 24 de ore pe zi. Cu toate acestea, pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește și costurile scad, companiile energetice instalează mai multe grădini cu energie solară pentru a genera energie curată și regenerabilă.
În România încă nu este dezvoltat acest segment al energiei verde. În anul 2020, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în mai 2020 în România erau doar 514 prosumatori (455 persoane fizice, 59 persoane juridice)
Istoria hidroenergiei
Oamenii au folosit energia apei de mai bine de 2.000 de ani. Egiptenii antici foloseau roți de apă pentru măcinarea cerealelor, iar primii americani au învățat cum să le folosească pentru tăierea lemnului. În anii 1880, oamenii de știință au învățat cum să folosească un râu care curge pentru a învârti turbinele unui generator. Oamenii au construit baraje pentru a controla puterea marilor râuri de munte.
Baraje și hidrocentrale din țara noastră
Cele mai mari baraje hidroenergetice din țara noastră sunt Vidraru- județul Argeș, Gura Apelor-județul Hundeoara, Siriu- județul Buzău, Poțile de Fier I, Stânca Costeşti – judeţul Botoşani şi Republica Moldova, Cerna – Valea lui Iovan – judeţul Gorj, Cinciş – Hunedoara, Surduc-județul Timiș, Paltinu – judeţul Prahova
Centrala Grebla din Reșița a fost prima centrală hidroelectrică din România și a fost construită pe apa Bârzavei între anii 1903-1904
Hidrocentrale din România
Porţile de Fier I şi II sunt cele mai mari hidrocentrale din România, care reprezintă circa 23% din capacitatea instalată a Hidroelectrica, de peste 6.400 MW, sunt şi cele mai bune unităţi din punctul de vedere al costurilor pe megawatt-oră înregistrate în 2012. Cele două hidrocentrale folosesc apa fluviului Dunărea.
O altă centrala hidroelectrică Lotru-Ciunget, folosește apa râului Lotru
Energia care ține împreună nucleul unui atom se numește energie nucleară sau atomică. Atomii sunt blocurile de bază a tot ceea ce ne înconjoară. Nucleul este partea centrală a unui atom.
Când energia nucleară este eliberată, aceasta se transformă în alte forme de energie. Aceste forme de energie se numesc radiații. Căldura și lumina sunt exemple de radiații.
Energia nucleară poate fi eliberată prin procese numite fuziune nucleară și fisiune nucleară.
Fuziunea nucleară are loc în mod natural în stele precum în interiorul Soarelui. Acea energie este sursa de căldură și lumină pe care Pământul le primește de la Soare.
În multe țări, fisiunea nucleară este utilizată în centralele nucleare.
Fisiunea nucleară din centralele nucleare produce deșeuri radioactive. Aceste deșeuri emit radiații care pot fi dăunătoare. Centralele nucleare sunt proiectate pentru a fi sigure. Dar s-au întâmplat accidente. În 1986, un accident foarte grav a avut loc la centrala nucleară de la Cernobîl, în ceea ce este acum țara Ucrainei. Gaze radioactive s-au scurs din centrală și în aer. Au distrus culturile și efectivele și au făcut rău multor oameni. Un accident similar a avut loc când un tsunami a avariat o centrală electrică din nordul Japoniei în 2011 la Fukushima.
România dispune de o centrală nucleară la Cernavodă, inaugurată în anul 1996
„Geo” înseamnă „de pe pământ”, iar „termic” înseamnă „căldură”, așa că acest tip de energie se găsește sub pământ. Lava fierbinte dintr-un vulcan și aburul fierbinte dintr-un gheizer provin ambele din căldura subterană și putem folosi același tip de căldură în casele noastre.
Cum funcționează?
La aproximativ 1, 2 m sub pământ, temperatura pământului rămâne aceeași tot anul, aproximativ 55 de grade. Un sistem de încălzire geotermal folosește țevi îngropate la mai mult de 1,2 m adâncime în pământ. Sistemul pompează un lichid prin țevi pentru a absorbi căldura și o aduce înapoi în interior. Un dispozitiv numit „schimbător de căldură” preia căldura din lichid și o folosește pentru a încălzi aerul din interiorul casei.
Un sistem geotermal vă poate răci casa și pe timpul verii! Funcționează în sens invers, absorbind căldura din aerul din interiorul casei tale și o mută înapoi în pământ.
Un încălzitor geotermal este, de asemenea, foarte eficient din punct de vedere energetic. Aproape nimic din energia folosită nu este risipită, așa că ajută la menținerea facturilor la încălzire foarte scăzute în timpul iernii.
Electricitate de sub pământ
De asemenea, putem folosi energia geotermală pentru a produce electricitate. O centrală geotermală funcționează prin prelevarea în rezervoare de abur sau apă caldă subterane; căldura este folosită pentru a antrena un generator electric.
România a fost clasată drept a treia țară din Europa, după Grecia și Italia, pentru potențialul geotermal foarte ridicat.
Beiușul este singurul oraș din România care funcționează în prezent cu ajutorul energiei geotermice pentru încălzirea locuințelor. Forajele realizate în 1995 – 1996 au relevat existența unui zăcământ bogat de apă geotermală la peste 2.500 de metri adâncime. Nevoile orașului au impus forarea unui al doilea puț, în perioada 2002 – 2004. Și în Oradea sunt folosite resursele geotermale, dar și în județul Timiș. În comuna Lovrin, din județul Timiș, peste 100 de locuințe sunt încălzite cu apă geotermală.
Te-ai așezat vreodată lângă un foc de tabără sau un șemineu? Dacă da, ați văzut energia din biomasă în acțiune!
Biomasa înseamnă „material natural”. Când biomasa este arsă, eliberează căldură, la fel ca buștenii din focul de tabără. Energia din biomasă folosește materiale naturale, cum ar fi copacii și plantele, pentru a produce electricitate. Poate însemna și produse reziduale precum gunoiul.
Materialele folosite pentru producerea energiei din bio masă care pot fi folosite includ:
- Lemn rămas de la fabrici de cherestea
- Resturi de hârtie și deșeuri de lemn de la fabricile de hârtie
- Tulpini de porumb, știuleți de porumb și porumb sămânță de la ferme
- Hârtie și carton care nu pot fi reciclate în alte moduri
- Culturi și copaci cu creștere rapidă
Cofondator Academia ABC
Profesor învățământ primar, gradul didactic I, 17 ani vechime la catedră, specializare învățători-educatoare, Studii universitare Ciclul I Bolognia, titular la Școala Gimnazială Nr.16 Marin Ionescu-Dobrogianu Constanța, formator;
