Rezervația Codrii Seculari Slătioara – O oază a verdelui crud

Motto :
„ Amintește-ți că noi , oamenii suntem mai tineri de o sută de ori decât regnul vegetal . Respectă vârsta naturii și ajut-o să supraviețuiască căci lumea nu se sfârșește cu tine .”

    Natura este minunată văzută prin ochii unui copil . Cât este de frumos pentru un dascăl să-i ajute pe copii să descifreze tainele naturii scrise cu clorofilă pe frunze , pe flori , pe brațele copacilor ! Sufletul copilului , aidoma unui pârâu de primăvară , este avid de cunoaștere. Copilul nu vede în jurul său fenomene și procese fizice sau chimice , ci vede natura , în toată splendoarea și complexitatea ei , De aceea , dascălii nu trebuie să-l obosească cu definiții și explicații savante a fenomenelor pe care acesta le observă , le intuiește și le folosește .
     Educația ecologică desfășurată prin orele de curs sau prin activitățile extracurriculare și crosscurriculare sunt modalitățile cele mai potrivite prin care educatorul își poate provoca partenerul actului de învățare să descopere lumea ce-l înconjoară și să găsească soluții inedite problemelor cărora trebuie să le facă față .
   Proiectul ecologic „ Cu sufletul pădurii în palme” a fost demarat în anul 2016 în cadrul Programului Internațional SĂ ÎNVĂȚĂM DESPRE PĂDURE .An de an am continuat cu proiectele „Copăceii adoptați” , „Simfonia pădurii” și „ Falnicii Bucovinei ” toate având ca studiu o mare bogăție a Bucovinei : Codrii Seculari Slătioara . De la 27 de elevi participanți am ajuns la peste 100 de elevi cărora li s-au alăturat părinți , silvicultori și alți factori de răspundere.Cu toții am înțeles că răspunderea noastră este să luptăm pentru a proteja Natura , Viața , Viul. Ne-am propus o cunoaștere aprofundată cu sufletul și cu mintea , a echilibrului dinamic creat și menținut în rezervația forestieră , dar și descoperirea problemelor zonelor limitrofe și cele ale zonei de tampon . Scopul practic a fost și este cercetarea Rezervației , păstrarea și redarea în circuitul ecologic a zonei de tampon , atât de discutată și de disputată între Regia Națională a Pădurilor și Domeniilor Statului și particularii din zonă .
    Elevii și-au făcut public proiectul care a stârnit interes din partea colegilor , dar și din partea conducerii școlii și a profesorilor de biologie , chimie și geografie din școală . Proiectul „Substanțe biodegradabile și nebiodegradabile” desfășurat în școală a pus bazele muncii în echipă . Activitățile extracurriculare desfășurate în laboratorul de biologie sau în laboratorul de chimie , experimentele , team teaching – învățarea în echipă , mindmapping- metode hărților mentale , investigația și activitățile pe ateliere – bazate pe teoria inteligențelor multiple – au reprezentat metode folosite de participanții la proiect .
    Momentul 1 al proiectului a reprezentat faza de documentare desfășurată la bibliotecă , în clasă , pe baza documentelor primite de la Direcția Silvică Suceava și Institutul Molidului Câmpulung Moldovenesc . Prima vizită la Codrii Seculari Slătioara a reprezentat momentul 2 al proiectului , adică faza de experimentare , și ne-a făcut să descoperim toamna într-un loc în care și secolele par neclintite . Rezervația este măreață în frumusețea ei , iar arborii păreau Ștefani ce de secole țineau piept năvălitorilor .
    Dar în zona de tampon elevii au descoperit deșeurile ce umbreau Secularii . După o ecologizare serioasă ei au amplasat căsuțe pentru păsărele , plăcuțe avertizoare , afișe ecologice . coșuri de gunoi ermetice , ba chiar , într-un foișor au organizat un concurs de desene .A urmat faza a treia , de prelucrare și valorificare a informațiilor . Elevii participanți la proiect au publicat articole în revista școlii și în ale publicații , au demarat alte parteneriate . Fotografiile și imaginile filmate au stârnit interes . Așa s-au popularizat acțiunile elevilor pe diferite site-uri și aîn acest mod elevi din diferite zone au aflat de această „oază a verdelui crud” .
    În toată școala se auzea numele rezervației , iar orice elev se putea informa de pe panouri despre : așezare și întindere , istoricul rezervației , caracterizarea geologică , parametri climatici , caracterizarea ecologică – ecoflora și ecofauna .
Nerăbdarea nu ne-o puteam domoli și de aceea am plecat la începutul lui iunie , să admirăm Papucul-doamnei ce își etala floarea unică pe stâncile Rezervației Codrii Seculari Slătioara . Copiii au constatat că multe căsuțe pentru păsărele și plăcuțe avertizoare lipsesc , drumul era aproape impracticabil , iar Rezervația era o oază la care ajungeai cu greu .
   Dar Cetatea multiseculară a pădurii întâmpina bucuroasă dar solemnă pe oricine venea cu gânduri bune . Accesul în rezervație nu se mai făcea doar însoțit de un silvicultor , ci după bunul plac , căci cantonul silvic renumit odinioară , Seculara , unde s-au făcut multe cercetări altă dată era nelocuit datorită unei ciuperci ce-l măcina .
Zona de tampon nu necesita multe acțiuni de ecologizare deoarece , datorită drumului comunal foarte deteriorat turiștii erau foarte rari .Am pătruns din nou în zona de acces cea mai folosită , drumul forestier de pe Plaiul lui Ion , marcat cu hărți și plăcuțe de avertizare . Ne-am amplasat afișele și indicatoarele ecologice , am sorbit izvoarele limpezi , am sărutat cerul în miros de papucul-doamnei și am admirat trunchiurule uriașe de conifere , neclintite de mână de om de sute de ani .
   Împărțiți în 4 grupe , elevi , cadre didactice și părinți am identificat traseele și am pornit pe coasta muntelui :
Traseul A – de pe Plaiul Văiuga prin parcelele 22 , 23 , 24 , 25 , 26 , 33 , 34 , cu ieșire pe Plaiul Todirescu;
Traseul B – de pe Plaiul lui Ion urcă prin parcela 38 pe Bâtca cu Plai și iese pe Plaiul Todirescu;
Traseul C – începe pe plaiul Ursului și urcă prin parcelele 39 și 40 pe Bâtca cu Plai ;
Traseul D – urcă pe culmea Obcinei până la Popii Rarăului ;
    Toate grupele s-au întâlnit în Rezervația floristică Todirescu și au schimbat impresii și observații în urma parcurgerii traseelor . Cu toții am concluzionat că bogata floră subalpină de la 1100 m altitudine : gențiane , brândușe , anemone , garofițe , ciuboțica-cucului , festuci , fluturii deosebiți și alte specii sunt periclitate nu de turiști ci de animalele domestice ce pășunează aici .
    Acțiunile noastre au fost popularizate la nivel local și județean și au primit o încununare : Premiul al II-lea la Concursul Județean al Proiectelor de mediu .
În fiecare an prin proiectele ecologice pe care le derulăm revenim aici , la Slătioara , dorind să-i facem și pe alții să desfășoare activități de cunoaștere și protejare a mediului , să stabilească parteneriate , să se minuneze și să îngenuncheze în fața Codrului multisecular .
   Ne facem cunoscute dorințele sperând că vor fi auzite și respectate de factorii responsabili:
-Interzicerea cu desăvârșire a pășunatului în zona de tampon , dar și în zonele adiacente .
-Interzicerea recoltării plantelor endemice ocrotite de lege : papucul-doamnei ( de la Cheia Lătoace ) , garofița pietrei-craiului , floarea-de-colț , gențiana etc.
-Amplasarea unor buncăre mai mari , ermetice , rezistente pentru depozitarea deșeurilor.
-Refacerea cantonului silvic Seculara , loc de studiu și de cercetare , de împărtășire a ideilor și sentimentelor .
   Așa cum Ștefan cel Mare este Soarele Moldovei , la fel și Rezervația Codrii Seculari
Slătioara este „ inima verde a Bucovinei ” , este „ o oază a verdelui crud” .
 Acolo , bine apărat de secole , verdele înmugurește în fiecare an mai verde , bătrânii arbori culcați la pământ sunt altare ale pădurii , iar sămânța de fag prinde rădăcini adânci și se transformă în făget vesel pe pământul rodnic al Bucovinei .