
De-a lungul milioanelor de ani, corpul spongierilor silicioși s-a depus și a format o rocă numită silex. Din această piatră dură, oamenii primitivi iși confecționau unelte.
Hidra are culoarea verde deoarece in interiorul corpului său se găsesc alge unicelulare, care ii dau această culoare.
In lipsa medicamentului pentru tratarea teniazei (boala provocată de tenie) se folosește decoctul de samânță de dovleac, obținut prin fierberea semințelor timp mai îndelungat.
Unii melci marini au stratul de sidef gros. Din cochiliile lor se fabrică nasturi și obiecte de podoabă.
Scoica de mărgăritar produce perle in jurul unui corp străin ajuns intre valve și manta. Ea traiește în Oceanul Pacific şi Oceanul Indian.
Femela scorpionului iși apară puii abia ieșiti din ouă, purtându-i pe spate. Până la prima năpârlire ei au culoare albă.
Pânza de paianjen merită să fie cunoscută, pentru că ea reprezintă “o invenție” pe care animalele au descoperit-o înaintea omului. Când își construieşte pânza, paianjenul cu cruce își trasează mai intâi un cadru si câteva raze, bine ancorate de substrat, apoi leagă celelalte raze țesând spirale pe rânduri strânse, pe care presară mii de picături lipicioase.
După ce a terminat de construit pânza, se ascunde in apropiere si rămâne în comunicare cu centrul acesteia printr-un fir de semnal, prin care animalul este inștiinţat de prinderea unor insecte în plasă. Pentru țeserea unei pânze se pot consuma 15 m de fir. Firul de paianjen este mult mai fin şi de cel puțin două ori mai rezistent decât firul produs de larvele fluturelui de mătase.
Gândacii de bucătarie (negru si roșcat) sunt insecte omnivore care invadează orice incăpere unde se găsesc alimente. Circulând alternativ prin gunoaie si alimente, contribuie la răspândirea unor boli molipsitoare (holera, febra tifoida, dizenteria); ei pot transporta pe corpul lor şi ouă de viermi paraziți.
In momentul în care fluturii stau pe suport , modul în care țin aripile diferă. Astfel, la fluturii diurni aripile sunt apropiate, în poziție verticală iar la cei nocturni, sunt aplecate în formă de cort.
Termitele sunt animale coloniale. Se mai numesc “furnici albe”, deși nu sunt înrudite cu furnicile. Ele sunt rude apropiate ale gândacilor de bucătarie.
Termitele războinice africane își construiesc termitiera sub forma unei catedrale. Deosebit de interesante sunt construcțiile termitelor de nisip, de pe malurile fluviului Amazon, care își clădesc adevărate orașe, cu galerii ce leagă o termitieră de alta.
Peștii – buzați trăiesc în mările nordice. Femela își lasă ouăle în apă, iar masculul le adăpostește în gura. Aici ele se transformă în peștișori, care ies din gura tatălui, pentru scurt timp, ca sa mănânce, apoi se intorc la adăpost. In această perioadă peștele nu se hrănește.
Cameleonul este o șopârlă care trăiește în America de Nord, Africa tropicală, sudul Spaniei, Asia Mică. Duce o viață arboricolă. Coada lungă ii folosește la cățărat. Fiecare ochi poate fii mișcat în sensuri diferite. Limba lungă şi lipicioasă o proiectează în afară pentru a prinde insecte. Culoarea pielii se schimbă conform mediului.
Caretul. In mările calde ale lumii trăiesc broaște țestoase. Unele dintre acestea sunt apreciate pentru carne şi ouă, iar altele pentru baga, substanţă obținută din plăcile cornoase ale țestului, care acoperă corpul ca țiglele unui acoperiș.
In general, aceste broaște nu părăsesc apa. Numai femela se deplasează pe uscat, pentru a-și depune ouăle în nisipul de pe plajă. Bagaua intrece in frumusețe celelalte produse cornoase. Din ea se fac nasturi, cutii, piepteni. De la un caret se pot obține patru kilograme de baga.
Șarpele cu clopoței, trăiește in America de Nord, de la Golful Mexic până spre nord. Se recunoaște dupa inelele solzoase de la vârful cozii. Când șarpele mișcă coada, inelele rămase dupa năpârlire se lovesc înre ele şi produc un sunet, de unde şi denumirea lui. Este unul dintre cei mai veninoși șerpi.
Un alt șarpe foarte veninos, este șarpele cu ochelari sau cobra. El traiește în țările din sudul şi sud-estul Asiei. Pe partea dorsală a gâtului are două pete care seamănă cu niște ochelari.

Prunduș Ana Monica
Profesor de Biologie titular la Colegiului Național ,,Andrei Mureșanu" Dej;
Absolventă UBB Cluj - Napoca ( promoția 1997), Facultatea Biologie- Geologie- specializarea biologie;
Distribuie pe: