Cândva demult, a aparut un gând, Dumnezeu s-a hotărât să facă un Pământ și, la clipita gândului născut, deodată Pământul a aparut.
Și Pământul era plin cu apă, mai apoi au apărut iată dealuri, păduri, iarbă, copaci roditori și multe, multe flori. Dar florile au început să își plece capetele lor mirositoare pentru că le lipsea ceva, căldura de la soare. Atunci, deodată a apărut pe cerul fără nori, soarele mare, frumos și strălucitor. Acum totul era perfect!
– Oare mai lipsește ceva? se întreabă Maestrul Creator…
– Parcă lipsesc păsările cu ciripitul lor și parcă, parcă pustiul de Pământul l-aș umple cu animale fel de fel. Zis și făcut!
Și acum Pământul minunat se scălda în razele calde a soarelui și toate animalele erau fericite și tare prietenoase, acum apa, soarele,plantele si viețuitoarele trăiau împreună într-o armonie de nedescris. Fluturii colorați pictau văzduhul cu splendoarea lor, păsările țineau concerte întrecându-se în triluri fără pereche, iar animalele, se bucurau de belșugul de hrană proaspătă.
Atunci, când toate erau ca într-un tablou pictat perfect, Maestru Pictor își dă seama că ceva lipsea. Dar oare ce? Lipsea omul….omul, ființa minunată pe care a pictat-o cu o măiestrie de neimaginat și apoi, Maestru s-a bucurat!
-O! Cât sunt de fericit! am tabloul, cel mai reușit, acum pot sta necontenit, să admir minunea ce se numește Pământ. Și toate au mers frumos în cursul lor până când omul a vrut să fie maestru creator, și-a tot creat, dar creația lui strica cu fiecare pată de culoare de pe pensulele lui murdare tabloul minunat de la început. Și acum vedem așa de bine cum natura parcă nu-și mai revine și peste tot fabrici și uzine.
Și acum Pământul strigă catre tine:
-Copil frumos, eu știu prea bine, că tu cu bucuria ta, poți acum Planeta a salva, te rog să crești frumos și în drumul tău, oprește adulții din a mai face rău.
Costa Adina Maria
Profesor învățământ primar la Liceul Vocațional Pedagogic ”Nicolae Bolcaș” Beiuș;