Patru labe și-un botic, Blană moale și nas mic, Toată ziua dă din coadă, Și-un os mare vrea să roadă. Stă copilul și gândește: -Oare nu se plictisește? Zi și noapte s-ar juca, Chiar și-un hoț el ar mușca. -Cățelușul meu iubit, Astăzi parcă mi-ai zâmbit, Ziua toată ne-am juca, Nici la somn nu ne-am băga!
Știți voi ce jucării? Sunt pe placul meu, copii? Cele mici și cele mari, Cele moi și cele tari. Eu când văd o jucărie, Saltă tot de bucurie, O cuprind între pălmuțe, Și mă joc pân-la steluțe.
Mami, mami, unde ești? Strig la tine, dar lipsești, Un dor mare mă cuprinde, Pornesc singur, doar te-oi prinde Merg in baie, nu te văd Stau pe hol și fac prăpăd Trag de toate din dulap Poate, poate te-a păpat. Eu te caut în sus și-n jos Dar te văd cum vii frumos, Râzi incet cu ochii dulci Din nou liniștea mi-aduci️
Perna-i moale, patu-i pufos Prințul, micuțul, visează frumos Dar, oare, în visele lui mititele? Sunt cățeluși, jucării, acadele? În visul cel dulce băiatul aleargă Se cațăra, zbenguie și tot explorează Prin locuri fermecate de el cunoscute Copilul face ce vrea, vrute-nevrute Soarele pe cer ușor se înalță Puiul cel mic zâmbete poartă pe față Râde zglobiu și-i veselă a lui privire Căci totul din juru-i împarte iubire
Aruncând o privire de ansamblu asupra organizării unei societăți, de departe familia reprezintă poate cel mai important grup de persoane, înrudite prin sânge. Intre membrii acesteia se stabilesc un set